Calitatea de inculpat – ce drepturi am?

Ce trebuie să știi despre calitatea de inculpat?

În primul rând,  găsești definiția în Cod de Procedură Penală:

art. 82 Codul de procedură penală român

Persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală devine parte în procesul penal şi se numeşte inculpat.

Când devin inculpat în procesul penal?

Așadar, ca să devii inculpat, este nevoie de o acțiune penală.

Cine pune în mișcarea acțiunea penală? Procurorul.

O parte din investigații și din procedurile penale pot fi îndeplinite de polițiști. Dar procurorul supraveghează. De asemenea, poate cenzura acțiunile polițiștilor judiciari.

Când se pune în mișcarea acțiunea penală?

Aceasta poate fi pusă în mișcare doar de către procuror.

. Cod de Procedură Penală explică clar:

Art. 15 Cod procedură penală român

Acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia.”

Așadar, trebuie să existe probe, dar acestea trebuie să fie îndeajuns de clare. Spre deosebire de suspect, acum e nevoie de o „presupunere rezonabilă”, nu doar bănuială rezonabilă.

De asemenea, trebuie să nu fie îndeplinite condițiile art. 16 Cod Procedură Penală.

Altfel, nu poate fi pusă în mișcare acțiunea penală. De aici dăm câteva exemple:

a) fapta nu există;

b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;

d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;

f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;

g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;

Drepturile inculpatului

Articolul 83 Cod Procedură Penală ne spune pe larg drepturile de care beneficiezi ca inculpat. Acestea sunt în număr de zece. Reluăm cele mai importante dintre ele:

• să fii informat referitor la fapta despre care ești suspectat
• să nu declari nimic pe parcursul procesului
• să consulți dosarul
• să ai un interpret
• să îți alegi un avocat
• să primești un avocat din oficiu
• să fii informat despre drepturile tale
• să apelezi la un mediator în cazurile prevăzute de lege

Important! Chiar dacă ești declarat vinovat și condamnat definitiv, nu ești pedepsit pentru nerecunoașterea vinovăției. Nimeni nu poate fi condamnat pentru apărarea propriei cauze. Nici membrii familiei nu pot fi condamnați pentru că nu te-au denunțat. Însă, pot fi judecați pentru încercarea de a influența martori ori de a ascunde sau distruge probe, de exemplu. La fel și în cazul tău, acestea sunt infracțiuni separate.

Când asistența juridică e obligatorie

Tu poți refuza asistență juridică dacă dorești. Este dreptul tău dacă crezi că nu ai nevoie. În cazul anumitor persoane și în anumite cazuri însă, asistența juridică este obligatorie. Articolul 90 din Cod Procedură Penală enumeră aceste cazuri.

Art. 90 Cod procedură penală român

a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;
b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;
c) în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Poți vedea că la litera c) asistența juridică poate fi obligatorie și pentru tine. Asta dacă infracțiunea este destul de gravă.