Atunci când un suspect sau inculpat a comis fapte care ar putea fi calificate ca și infracțiuni de corupție, este foarte posibil ca urmărirea penală să fie efectuată de DNA în dosarul penal care se deschide.

Competența DNA este stabilită de art. 13 din OUG 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție.

Respectarea competenței legale de efectuare a urmăririi penale de către parchet este necesară pentru deplina valabilitate și legalitate a actelor procesuale sau a actelor procedurale de urmărire penală.

Competența DNA în România

Competența DNA se delimitează sub aspectul competenței materiale față de celelalte unități de parchet din țară prin raportare la prev. art. 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002, din care rezultă că DNA (Structura Centrală) și unitățile sunt subordonate să ancheteze următoarele infracțiuni:

• Cele prevăzute în Legea nr. 78/2000, dacă se îndeplinește cel puțin una dintre condițiile:
  • S-a cauzat o pagubă materială a cărui echivalent în lei este mai mare de 200.000 euro;
  • Valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;
  • Infracțiunea de corupție este comisă de:
    • deputaţi;
    • senatori;
    • membrii din România ai Parlamentului European;
    • membrul desemnat de România în Comisia Europeană;
    • membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora;
    • consilieri ai miniştrilor;
    • judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale;
    • ceilalţi judecători şi procurori;
    • membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
    • preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia;
    • Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;
    • consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale;
    • consilierii de stat ai prim-ministrului;
    • membrii şi auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi a României şi ai camerelor judeţene de conturi;
    • guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorii Băncii Naţionale a României;
    • preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei;
    • ofiţeri, amirali, generali şi mareşali;
    • ofiţeri de poliţie;
    • preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene;
    • primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti;
    • primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti;
    • primarii şi viceprimarii municipiilor;
    • consilieri judeţeni;
    • prefecţi şi subprefecţi;
    • conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora;
    • avocaţi;
    • comisarii Gărzii Financiare;
    • personalul vamal;
    • persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi al societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare;
    • persoanele prevăzute la art. 293 şi 294 din Codul penal:
      • persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunţe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluţionare de către părţile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfăşoară în baza legii române ori în baza unei alte legi (art. 293 Cod penal)
      • funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte (art. 294 Cod penal)
      • membrilor adunărilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte(art. 294 Cod penal)
      • funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori altor persoane care exercită atribuţii similare, în cadrul Uniunii Europene(art. 294 Cod penal)
      • persoanelor care exercită funcţii juridice în cadrul instanţelor internaţionale a căror competenţă este acceptată de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe(art. 294 Cod penal)
      • funcţionarilor unui stat străin (art. 294 Cod penal)
      • membrilor adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin (art. 294 Cod penal)
      • juraţilor din cadrul unor instanţe străine (art. 294 Cod penal)
  • Infracțiunea este comisă împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;
  • Deturnarea licitațiilor publice (art. 246 Cod penal), abuzul în serviciu (art. 297 Cod penal) și uzurparea funcției(art. 300 Cod penal) sunt, de asemenea, de competența DNA, dacă paguba produsă de infracțiune depășește echivalentul în lei a 1.000.000 euro;

Potrivit art. 13 alin. (4) din OUG nr. 43/2002, urmărire penală se efectuează obligatoriu de procuror.

Se observă că atragerea competenței DNA este determinată de anumite circumstanțe de agravare a formei infracțiunii ori de circumstanțe personale.

Sub aspect teritorial, competența unităților DNA se împarte între Structura centrală și cele 14 Servicii teritoriale. În România, există următoarele structuri DNA:

• Serviciul teritorial DNA Alba Iulia
• Serviciul teritorial DNA Bacău
• Serviciul teritorial DNA Brașov
• Serviciul teritorial DNA Cluj
  • Biroul teritorial DNA Baia Mare
• Serviciul teritorial DNA Constanța
• Serviciul teritorial DNA Craiova
• Serviciul teritorial DNA Galați
• Serviciul teritorial DNA Iași
• Serviciul teritorial DNA Oradea
• Serviciul teritorial DNA Pitești
• Serviciul teritorial DNA Ploiești
• Serviciul teritorial DNA Suceava
• Serviciul teritorial DNA Timișoara
• Serviciul teritorial DNA Tîrgu Mureș

Informații actualizate găsiți pe site-ul oficial al Direcției Naționale Anticorupție (DNA): www.pna.ro

Cum se deschide un dosar de corupție de DNA? Cum ajunge un dosar penal privind infracțiuni de corupție la DNA?

Dosarele penale care sunt de competența DNA se formează ca orice alt dosar penal „normal”.

Declanșarea anchetei se produce:

• La sesizarea din oficiu;
• La sesizarea unei persoane care ia la cunoștință de infracțiune;
• La sesizarea funcționarilor publici, care riscă să fie acuzați de omisiunea sesizării dacă nu transmit parchetului competent luarea la cunoștință despre infracțiune;
• La plângerea prealabilă a victimei faptei de corupție;
• La denunțul unui martor protejat;
• Alte forme de sesizare a parchetului prevăzute de lege.

Întrucât nu toate dosarele de corupție sunt de competența DNA, nu toate dosarele se „deschid” la Direcția Națională Anticorupție. De multe ori, ancheta pornește la un parchet „local” pentru că fapta sesizată nu întrunește condițiile de atragere a competenței DNA, ca, ulterior, dosarul penal să fie declinat în favoarea DNA după adunarea probelor. Pe măsură ce apar date și probe noi într-o anchetă competența privind faptele se poate schimba.

Astfel, un dosar penal de corupție fie se va deschide direct de către DNA, fie ajunge să fie declinat la DNA.

Ajutorul unui avocat pentru un dosar de corupție poate fi important:

Stabilirea corectă a situației de fapt și a tuturor circumstanțelor faptei sunt relevante pentru a putea stabili elementele esențiale ale acuzației:

• Dacă fapta există;
• Dacă fapta comisă chiar întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor care formează obiectul dosarului penal;
• Dacă fapt a fost comisă cu vinovăția prevăzută de lege;
• Dacă nu cumva există cauze justificative;
• Dacă nu cumva există cauze de neimputabilitate;
• Existența circumstanțelor atenuante;
• Existența circumstanțelor agravante.

Administrarea probatoriului atât în favoarea acuzării, cât și în favoarea apărării este esențială pentru stabilirea corectă a acuzațiilor (atât sub aspectul situației de fapt, cât și sub aspectul circumstanțelor).

Pe lângă aspectele de drept penal substanțial, sunt foarte importante aspectele de drept procesual penal și drept procedural penal. Adică ca actele încheiate în timpul urmăririi penale să fie corecte și legale.

Alt aspect esențial este buna gestionare a eventualelor măsuri asigurătorii.

Rolul avocatului într-un dosar penal de corupție

Rolul esențial al avocatului este să vegheze la corectitudinea și legalitatea procedurii, pentru a nu se vătăma drepturile și interesele părții asistate și/sau reprezentate (persoană vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente, suspect, inculpat etc.).

Apoi avocatul are un rol important și în formularea de cereri, memorii, obiecțiuni, excepții pe durata urmăririi penale pentru exercitarea rolului esențial descris mai sus.

Astfel, asistarea părții este importantă și reprezintă o garanție a bunei desfășurării procesului penal, precum și a unui proces echitabil.