1. Despre consimțământ Consimțământul este un element esențial pentru formarea raporturilor juridice legale atât în dreptul civil, cât și civil, în special în ceea ce privește relațiile sexuale. Conform dexonline.ro, prin consimțământ se înțelege aprobare, asentiment, încuviințare ori, în sens juridic, acord de voință a persoanelor care încheie un contract. Art. 1204 Cod civil stabilește […]
Categorie: Penal
Infracțiunile de corupție sunt o realitate în România și vedem frecvent în presă anchete realizate privind fapte penale de corupție. Putem să ne facem o idee dacă aruncăm o privire asupra raportului de activitate al DNA (Direcția Națională Anticorupție) pentru anul 2022 (disponibil pe site-ul pna.ro), parchetele anticorupție au înregistrat 2952 de dosare noi și […]
Înșelăciunea este o infracțiune foarte „versatilă” și, deși este simplă în aparență, ea are un grad de complexitate practică destul de ridicat. Dacă ne uităm într-un dicționar (dexonline.ro), principalul înțeles al termenului de „înșelăciune” este de inducere în eroare. Prin extensiune, înșelăciunea poate însemna escrocherie sau fraudă. Etimologic, noțiunea de înșelăciune își are originea în […]
Atunci când un suspect sau inculpat a comis fapte care ar putea fi calificate ca și infracțiuni de corupție, este foarte posibil ca urmărirea penală să fie efectuată de DNA în dosarul penal care se deschide. Competența DNA este stabilită de art. 13 din OUG 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție. Respectarea competenței legale de efectuare […]
De ce contează „cum se calculează” pedeapsa În practica penală, întrebarea „câți ani de închisoare pot face?” are aproape întotdeauna un răspuns: „depinde”. Depinde de limitele speciale prevăzute de lege pentru infracțiunea concretă, de circumstanțe atenuante sau agravante, de recunoașterea faptei, de forma de pluralitate (concurs, recidivă, infracțiune continuată), de situațiile speciale (tentativă), de conduita […]
Avocatul de drept penal mă poate reprezenta în fața autorităților judiciare pentru aplicarea dreptului penal (poliție, parchet, instanță de judecată) din București și din România, dar și în fața autorităților extrajudiciare. Cel mai evident, un avocat practicant al dreptului penal poate să își asiste și să-și reprezinte clienții în fața instituțiilor judiciare, instituțiilor extrajudiciare […]
Mesaj-cheie: legea nu fixează un termen “standard” pentru un dosar penal; criteriul este „termenul rezonabil” din art. 6 CEDO, evaluat după complexitate, conduita părților și a autorităților, probe, resurse etc. Dacă procedura trenează, instrumentul practic este contestația privind durata procesului penal (după 1 an în urmărire penală/primă instanță sau după 6 luni în căi de […]
1) Imaginea de ansamblu: două „coșuri” de costuri Într-un dosar penal vei întâlni, de regulă, două categorii de sume: Două reguli-ancoră, utile în bugetare: Important: acțiunea civilă alăturată în procesul penal este scutită de taxă judiciară de timbru (text expres în art. 20 alin. (8) NCPP). Practic, nu plătești „taxă de timbru” pentru a te […]
Art. 289 Cod penal român incriminează luarea de mită, care este o infracțiune gravă din sistemul penal român. Infracțiunea vizează actele și faptele funcționarilor publici care pretind sau primesc bani ori alte beneficii. Banii sau alte beneficii pot fi primite sau pretinse în mod direct sau indirect, atât pentru funcționarul în sine dar și pentru […]
Definirea abuzului în serviciu în legislația românească Codul Penal: Abuzul în serviciu este reglementat de art. 297 din Codul penal. Potrivit textului actual al legii, “fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, ordonanță sau OUG ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții legale, cauzând astfel […]
Falsul intelectual este infracțiunea prin care, la momentul întocmirii unui înscris oficial, un funcționar public introduce informații neadevărate ori omite cu știință date esențiale. Baza legală este art. 321 Cod penal, iar pedeapsa prevăzută în forma de bază este închisoarea de la 1 la 5 ani. Tentativa se pedepsește. Mai jos găsești pe scurt criteriile, […]
Definiția infracțiunii și elementele constitutive conform Codului penal Articolul 320 Cod penal (Legea nr. 286/2009) definește infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale astfel: “Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni […]
1. Introducere: evoluția criminalității informatice și impactul fraudei digitale Criminalitatea informatică a cunoscut o creștere explozivă în ultimele decenii, odată cu extinderea Internetului și digitalizarea economiei. Metodele tradiționale de fraudă au fost adaptate la mediul online, generând fraude digitale complexe cu impact transfrontalier semnificativ. De la simple e-mailuri de phishing până la scheme elaborate de […]
Introducere: prevalența înșelăciunii și impactul economic Înșelăciunea reprezintă una dintre cele mai frecvente infracțiuni contra patrimoniului în practica penală din România, generând un număr considerabil de dosare penale în fiecare an. Această infracțiune de fraudă, prin natura sa, produce pagube economice semnificative atât la nivel individual, cât și la nivel de afaceri sau instituții publice. […]
Evaziunea fiscală nu mai este demult doar un „sport național”, ci o infracțiune gravă, tratată ca formă de criminalitate economică și, în cazurile mari, de criminalitate organizată. În 2023, ANAF a identificat obligații fiscale nedeclarate de peste 10,6 miliarde lei doar în urma inspecțiilor la marii contribuabili și contribuabilii mijlocii, iar pierderea fiscală declarată a […]
Introducere În 2025, traficul de migranți rămâne o problemă acută la nivel european și național, legată strâns de fenomenul migrației ilegale. După criza migrației din 2015, rețelele de călăuze (smugglers) și-au intensificat activitatea, profitând de dorința migranților de a ajunge în Occident. Se estimează că peste 90% dintre migranții care încearcă să intre ilegal în […]
1. De ce este spălarea de bani o infracțiune „sensibilă” În ultimii ani, termenul „spălare de bani” a ieșit din zona tehnică a specialiștilor în conformitate și a procurorilor DIICOT sau DNA și a intrat în limbajul public: în comunicatele de presă, în dosare de presă, în rapoarte bancare și chiar în conversații de zi […]
1. De ce contează avocatul încă din faza de urmărire penală În foarte multe dosare penale, oamenii ajung la avocat abia după ce ancheta este aproape finalizată sau chiar după ce au fost trimiși în judecată. Până atunci, au dat deja declarații la poliție, au semnat procese-verbale, au acceptat expertize, au fost la confruntări sau […]
1. De ce contează astăzi infracțiunea de vătămare corporală din culpă Vătămarea corporală din culpă este una dintre infracțiunile care pornesc, de cele mai multe ori, din situații aparent banale: un accident rutier „ușor”, o manevră imprudentă la locul de muncă, o intervenție medicală făcută pe grabă, o neatenție la o activitate de zi cu […]
1. De ce este atât de „scumpă” juridic vătămarea corporală Vătămarea corporală nu este „doar o bătaie mai serioasă”. Este una dintre infracțiunile care schimbă radical miza unui dosar penal: Potrivit art. 194 Cod penal, vătămarea corporală este, în esență, fapta de lovire sau violență care produce una dintre urmările grave enumerate de lege: infirmitate, […]
1. De ce contează astăzi infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic În 2025, aproape orice aspect al vieții noastre trece printr-un sistem informatic: telefon, laptop, cloud, banca online, conturi de social media, platforme de lucru de la distanță, baze de date medicale sau juridice. În paralel, numărul incidentelor de securitate cibernetică raportate la […]
1. De ce contează arestul preventiv în practică Până nu ajungi cu cătușe la mâini în fața unui judecător de drepturi și libertăți, arestul preventiv pare un concept abstract, rezervat „cazurilor mari” din presă. În realitate, măsura poate schimba radical viața unei persoane aparent „obișnuite”: în 2–3 zile poți trece de la statutul de profesionist […]
1. De ce contează dacă fapta este „furt simplu” sau „furt calificat” La prima vedere, pentru o persoană pusă sub acuzare sau pentru victima unui furt, diferența dintre „furt simplu” și „furt calificat” pare doar un detaliu tehnic. În realitate, încadrarea juridică schimbă radical miza dosarului. Câteva efecte imediate ale încadrării la furt calificat: În […]
1. De ce contează percheziția informatică astăzi În 2025, aproape fiecare dosar penal „serios” are o componentă digitală. Telefonul mobil, laptopul, tableta, conturile de e-mail, mesajele de pe WhatsApp, Telegram sau rețelele sociale – toate pot deveni sursă de probe. Pentru DIICOT, DNA sau parchetele „obișnuite”, percheziția informatică este, de multe ori, mijlocul prin care […]
1. De ce contează percheziția corporală în practică Percheziția corporală este una dintre cele mai intruzive forme de intervenție a statului asupra vieții private. Nu vorbim doar despre „scotocit prin buzunare”, ci despre examinarea directă a corpului, a cavității bucale, a părului, a îmbrăcămintei și a obiectelor pe care le ai asupra ta sau sub […]
1. De ce este percheziția domiciliară un moment critic Puține situații sunt mai invazive decât momentul în care, dimineața devreme, poliția îți bate la ușă și intră în locuință cu un mandat de percheziție. Dincolo de șocul emoțional, percheziția domiciliară este o intervenție directă în viața ta privată și în spațiul tău personal. De aceea, […]
1. Introducere: de ce contează astăzi infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat In ultimii 20 de ani, expresia „grup infracțional organizat” a ieșit din jargonul specialiștilor și a ajuns în mass-media, în comunicatele DIICOT, în rechizitorii sonore și, nu în ultimul rând, în discursul public. Pentru persoane investigate sau trimise în judecată, calificarea […]
Acest material are caracter strict informativ și nu constituie consultanță juridică sau asistență în cauze individuale. 1) Cadru legal – unde se trasează linia între contravenție și infracțiune 1.1. Infracțiunea (art. 336 Cod penal) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea cere permis atunci când persoana are o îmbibație alcoolică de peste […]
De ce contează? Stabilirea corectă a competenței materiale a organului de urmărire penală (parchet „obișnuit” vs. Direcția Națională Anticorupție) nu e doar o chestiune de organizare internă: actele făcute de un organ necompetent material ori după calitatea persoanei pot fi lovite de nulitate absolută. De aceea, pentru abuzul în serviciu (art. 297 Cod penal), întrebarea […]
Rezumat executiv (pentru grăbiți) Înalta Curte a stabilit prin Recursul în interesul legii nr. 11/28.06.2021 că atunci când inculpatul a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune continuată (sau complexă), iar ulterior este judecat pentru alte acțiuni/inacțiuni care intră în conținutul aceleiași infracțiuni, instanța învestită cu noua judecată trebuie să recalculeze pedeapsa pentru întreaga infracțiune unică, […]
1. Introducere Instituția „martorului care beneficiază de reducerea pedepsei în schimbul denunțului” este una dintre cele mai sensibile din dreptul penal român. Ea a devenit centrală în cauze de criminalitate gravă – corupție, trafic de droguri, trafic de persoane, criminalitate organizată –, dar și în dosare economice sau de violență, acolo unde un participant alege […]
Avocatul de drept penal poate invoca cereri și excepții în procedura de cameră preliminară. Aceste cereri și excepții pot fi admise de instanța de judecată. În cazul de mai sus, instanța a constatat neregularitatea actului de sesizare – rechizitoriul – în ceea ce privește descrierea faptelor reținute în sarcina inculpaților și încadrarea juridică a faptelor. Drept urmare, instanța de drept penal a dispus ca dosarul cauzei să se întoarcă la parchet, dacă procurorul nu reușește remedierea neregularităților în termenul de 5 zile. Practic, procurorul este obligat la remedierea neregularităților privind descrierea faptelor reținute în sarcina inculpaților și încadrarea juridică a faptelor aferente rechizitoriului, înainte de o nouă trimitere în judecată.