Despre infracțiunea de înșelăciune

Înșelăciunea este o infracțiune definită de art. 244 Cod penal. Înșelăciunea se pedepsește cu închisoarea. Limitele pot fi de la 6 luni la 5 ani.

Când poate fi înșelăciune?

Se comite înșelăciune atunci când se induce în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate.

Există și anumite condiții – respectiv:

• Să existe scopul de a obține un folos patrimonial injust (chiar și pentru altul)
• Să se fi pricinuit o pagubă în dauna altcuiva.

Art. 244. – Înșelăciunea

(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Art. 244 Cod penal român

Exemple de înșelăciune

Înșelăciunile sunt foarte variate și nu pot fi enumerate toate situațiile.

Totuși, pot exista înșelăciuni atunci când:

• O persoană încasează o sumă de bani pentru a face o lucrare, dar nu a avut intenția de a o realiza;
• O persoană convinge o victimă să-i trimită sume de bani pentru ca formă de ajutor, deși ajutorul nu era necesar;
• O persoană pretinde că va livra un produs pe care nu-l are și nici nu are de gând să-l obțină, contra unei sume de bani;
• O persoană pretinde că este reprezentantul unei societăți comerciale și încasează sume de bani care ar fi fost destinate societății;
• Cazurile de vânzări fictive pe site-uri de anunțuri sau rețele de socializare, când se încasează bani dar se trimit produse decât cele achiziționate;
• O persoană pretinde că este organ de control și încasează sume de bani pentru a nu aplica sancțiuni.

Lista poate continua, dar exemplificările sunt concludente.

Formă agravată

Art. 244 alin. (2) Cod penal prevede că pedeapsa este mai mare atunci când se folosesc nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.

Din exemplele de mai sus, o astfel de situație ar fi când o persoană pretinde că este organ de control și încasează sume de bani pentru a nu aplica sancțiuni. Persoana se poate da drept polițist, inspector de protecția consumatorului, inspector ANAF sau alte calități oficiale.

Împăcarea

Totuși, victima și făptuitorul se pot împăca. În acest caz, făptuitorul nu va mai fi condamnat. Împăcarea poate opera atât în forma simplă, cât și în forma agravată.

Important! În cazul formei agravate, dacă mijlocul fraudulos de înșelare constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. În această situație, împăcarea nu înlătură răspunderea pentru cealaltă faptă

De exemplu, dacă înșelăciunea s-a fundamentat pe acte falsificate, atunci făptuitorul va putea fi condamnat pentru infracțiunea de fals, chiar dacă a intervenit împăcarea cu privire la înșelăciune.