Percheziția informatică

Există mai multe tipuri de percheziții. Am vorbit în celelalte articole despre percheziție corporală și percheziție domiciliară. De data aceasta, abordăm percheziția informatică.

Ce este percheziția informatică?

Aceasta e prevăzută în art. 168 Cod Procedură Penală român:

Art. 168 Cod Procedură Penală român 
(1) Prin perchezitie in sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se înțelege procedeul de cercetare, descoperire, identificare și strângere a probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea informațiilor conținute de acestea

Desigur, această formă de percheziție este o ingerință în viața și corespondența privată. De aceea, pentru a efectua percheziția informatică trebuie trebuie respectate cerințele de legalitate și necesitate.

Cum se poate face percheziția informatică?

În primul rând, este nevoie de o cerere pe care procurorul de caz trebuie să o depună. Mai departe, judecătorul trebuie să decidă dacă dispune sau nu percheziția informatică. Decizia se ia în camera de consiliu cu participarea procurorului, conform alin. (4) art. 168 Cod Procedura Penal român. Evident, persoana aflată sub urmărire penală nu este citată.

Art. 168 alin. (4) Cod Procedură Penală român

(4) Cererea se soluționează in camera de consiliu, fără citarea părților. Participarea procurorului este obligatorie.

Cum se face percheziția informatică?

Sunt mai multe tipuri de probe digitale. Ele sunt fie stocate ori prelucrate, fie transmise printr-un sistem informatic. Tot ce contează e să aibă putere doveditoare și să fie utile în  proces. Percheziția informatică poate să privească dispozitive – de exemplu: calculator, laptop, telefon mobil, tabletă sau chiar smart TV. Dar poate să privească și o adresă de mail, un cont de social media sau alte conturi. Odată cu accesul la mailuri, organele pot găsi probe importante pentru dosar.

La ce să fiu atent?

Pentru dispunerea percheziției informatice, judecătorul de drepturi și libertăți admite cererea procurorului prin încheiere conform alin. (5) art. 168 Cod Procedură Penală român. Alin. (6) enumeră ce trebuie să conține încheierea și care sunt limitele ingerinței în viața privată a subiectului. Este foarte important pentru că măsura percheziției trebuie să fie conformă cu principiul subsidiarității. Există ingerințe mai mari sau mai mici în viața privată a persoanei urmărite penal, în funcție de caz.

Art. 168 Cod Procedură Penală român

(6) Încheierea instanței trebuie sa cuprinda:
a) denumirea instanței;
b) data, ora și locul emiterii;
c) numele, prenumele și calitatea persoanei care a emis mandatul;
d) perioada pentru care s-a emis mandatul și în cadrul careia trebuie efectuata activitatea dispusă;
e) scopul pentru care a fost emis;
f) sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor informatice care urmează a fi perchezitionat, precum și numele suspectului sau inculpatului, dacă este cunoscut;
g) semnătura judecătorului și ștampila instanței.

Important! Percheziția informatică, când e vorba de perchezitia in sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se face în prezența suspectului sau inculpatului. În plus, poate fi efectuată doar de către un specialist din cadrul organelor judiciare, în prezența procurorului sau polițiștilor judiciari.

La final, organele judiciare trebuie să întocmească un proces-verbal. Ce trebuie să conțină? O spune Codul de Procedură Penală Român:

art. 168 Cod Procedură Penală român

(13) Procesul-verbal de percheziție informatică trebuie sa cuprinda:

a) numele persoanei de la care a fost ridicat sistemul informatic sau suporturile de stocare a datelor informatice ori numele persoanei al cărei sistem informatic este cercetat;

b) numele persoanei care a efectuat percheziția;

c) numele persoanelor prezente la efectuarea percheziției;

d) descrierea și enumerarea sistemelor informatice ori suporturilor de stocare a datelor informatice fata de care s-a dispus percheziția;

e) descrierea și enumerarea activităților desfășurate;

f) descrierea și enumerarea datelor informatice descoperite cu ocazia percheziției;

g) semnătura sau ștampila persoanei care a efectuat percheziția;

h) semnătura persoanelor prezente la efectuarea percheziției.

Trebuie ca avocatul de drept penal, în cadrul procesului, să vadă dacă au fost respectate toate cerințele tehnice.