Spălarea de bani – infracțiune și pedeapsă

Spălare de bani este o infracțiune de natură economică. Ea este pedepsită cu închisoarea. Minimul este de 3 ani și poate fi de chiar 10 ani. Infracțiunea este reglementată într-o lege specială.

Definiție și pedeapsă spălare de bani

Infracțiunea spălare de bani este prevăzută în Legea nr. 129/2019. Aceasta se numește legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

(1) Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;
c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

Articolul 49 din Legea nr. 129/2019

Condițiile spălării de bani

Observăm că sunt trei variante de fapte diferite. Așadar, oricare variantă din cele trei oferă ajutor celui care a sustras bunuri. De asemenea, condiția este să știi de unde sunt bunurile. Trebuie să știi că provin din săvârșirea unei infracțiuni. Adică să existe latura subiectivă.

Faptele pot să fie de mai multe feluri. Poate să fie vorba de schimbarea sau transferul de bunuri. Fie că scopul e ascunderea. Sau fie că scopul este disimularea originii ilicite.

De asemenea, fapta nu trebuie neapărat să se răsfrângă asupra bunului. E posibil să fie vorba și de altceva. De exemplu, fapta poate să fie ascunderea originii bunului. Ori a circulației lui sau unui act de proprietate. Cu condiția să fie și latura subiectivă. Să știi de unde provine bunul – din infracțiuni – și să știi asta când o faci.

Cazuri spălare de bani

Legea prevede inclusiv cazuri speciale în funcție de cine comite fapta. Și dacă făptuitorul este o persoană juridică, atunci răspunde penal. Se aplică pedeapsa de amendă penală. Dar se aplică și o pedeapsă complementară. Acestea sunt prevăzute în Codul Penal, la art. 136. Sunt pedepse speciale pentru persoane juridice.

(3) Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;

Art 136 Cod penal

Tot legea 129/2019 vorbește și despre cum se stabilitește cunoașterea provenienței bunurilor. Trebuie stabilit pe baza unor circumstanțe faptice obiective. Se aplică aceeași condiție și pentru cunoașterea scopului pentru care se tranzacționează bunurile. Nu e poate prezuma că ai știu de proveniența bunurilor. Nici că știai care este scopul. Trebuie dovedit.

Tentativa la spălare de bani se pedepsește. Chiar dacă eșuează în a fi dus la final, se pedesește oricum.

Important! Toate pedepsele de la art. 49 sunt aplicabile, indiferent unde este comisă infracțiunea de către făptuitori români. Chiar dacă nu este pe teritoriul României. Se aplică și dacă este în afara României, în state membre sau terțe.