Categorii
Uncategorized

Cum execuți în străinătate o hotărâre românească privind copilul (UE și non-UE): recunoaștere, executare, urgențe

O hotărâre românească despre custodie, reședință sau program de legături personale nu „se execută singură” în străinătate. Ca să producă efecte, trebuie încadrată corect (UE vs non-UE) și prezentată cu documentele cerute de instrumentul aplicabil.

În UE (cu excepția Danemarcei), Regulamentul (UE) 2019/1111 (Bruxelles II ter) face recunoașterea automată și permite executarea fără exequatur, dar executarea se face prin procedurile locale și poate fi contestată pe motive limitate.

În afara UE, Convenția de la Haga 1996 este frecvent ruta principală (inclusiv pentru Regatul Unit post-Brexit). În articol găsești diferența recunoaștere/executare, certificate, rolul autorităților centrale, două scenarii și un checklist practic.

Notă: Articolul este informativ și folosește surse oficiale. În dosarele cu risc (siguranța copilului, relocare iminentă, încălcări repetate), un plan făcut pe documente și cronologie este esențial.

1) Începe cu distincția care schimbă tot: recunoaștere vs executare

În discuțiile despre „executarea în străinătate” se amestecă, de fapt, două mecanisme diferite:

  • Recunoașterea = statul de destinație acceptă hotărârea românească drept valabilă și îi acordă efecte juridice (de exemplu, poți invoca hotărârea într-o procedură locală sau în fața unei autorități).
  • Executarea = statul de destinație folosește instrumentele sale de executare (instanțe, executori sau echivalenți, măsuri procedurale specifice) ca să obții conformare efectivă (predare, respectarea programului, măsuri de protecție, etc.).

De ce contează? Pentru că în UE, recunoașterea este fără „procedură specială”, iar executarea se poate face fără o declarație de executorialitate (exequatur), dar numai dacă prezinți documentele cerute de Regulament și urmezi mecanica de executare a statului unde se află copilul. Regulamentul (UE) 2019/1111 (Bruxelles II ter) – text oficial.

2) Pasul zero: identifică „culoarul” corect (UE Bruxelles II ter vs non-UE Haga 1996)

În practică, cea mai mare parte a întârzierilor vine dintr-o problemă simplă: ai un titlu românesc, dar îl prezinți pe ruta juridică greșită. Înainte de orice, răspunde la întrebarea: unde trebuie să producă efect hotărârea?

2.1 Dacă statul de destinație este în UE

Între statele membre UE (cu excepția Danemarcei), instrumentul central pentru răspunderea părintească este Regulamentul (UE) 2019/1111 (Bruxelles II ter). Portalul oficial EU e-Justice explică aplicarea sa și faptul că se aplică între statele UE, cu excepția Danemarcei. EU e-Justice – formulare/ghid Bruxelles II ter.

Atenție la data de aplicare: Bruxelles II ter se aplică procedurilor inițiate la sau după 1 august 2022; pentru proceduri mai vechi pot fi relevante regulile din regimul anterior (Bruxelles IIa). Acest aspect este menționat în informațiile publice ale EU e-Justice. EU e-Justice – note privind înlocuirea Bruxelles IIa și aplicarea în timp.

2.2 Dacă statul de destinație este în afara UE (inclusiv UK post-Brexit)

În afara UE, cel mai frecvent instrument de cooperare pentru măsuri privind protecția copilului și responsabilitatea părintească este Convenția de la Haga din 1996 privind protecția copilului – text integral (HCCH). Lista statelor contractante și datele de intrare în vigoare se verifică în tabelul oficial HCCH. HCCH – Status table (Convenția Haga 1996).

Dacă statul de destinație nu este parte la Haga 1996, atunci recunoașterea/executarea depinde de dreptul intern al acelui stat. Într-un astfel de caz, harta procedurală trebuie făcută țintit cu un avocat local, pe baza hotărârii concrete și a regulilor de drept internațional privat aplicabile.

3) Ce înseamnă, concret, „o hotărâre privind copilul” și ce se poate executa

Nu toate hotărârile sunt la fel, iar modul în care le „pui în mișcare” diferă. Câteva tipuri frecvente:

  • Reședință/locuință: unde locuiește copilul și cum se organizează viața de zi cu zi.
  • Program de legături personale (vizită): zile, ore, vacanțe, predare/luare, reguli de comunicare.
  • Măsuri punctuale: consimțământ la călătorie, interdicții de ieșire din țară/teritoriu, contact supravegheat, reguli privind școala sau sănătatea.
  • Măsuri de urgență: protecție provizorie în situații urgente (de exemplu, risc de relocare rapidă). În UE, cadrul pentru măsuri provizorii în caz de urgență este prevăzut de art. 15 din Bruxelles II ter. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 15.

Uneori ai nevoie doar de recunoaștere (ca să prezinți hotărârea unei școli sau unui medic). Alteori ai nevoie de executare (când celălalt părinte nu respectă programul, refuză predarea sau contestă efectele hotărârii).

4) Ruta UE: recunoaștere și executare în alt stat membru pe baza Bruxelles II ter

Bruxelles II ter stabilește o idee simplă: hotărârile trebuie să circule între statele membre, iar executarea trebuie să fie posibilă fără exequatur, dar cu respectarea procedurilor de executare ale statului unde se cere executarea. Regulamentul (UE) 2019/1111 – text oficial.

4.1 Regula de bază: recunoaștere automată și executare fără exequatur

Textul Regulamentului spune explicit: o hotărâre „se recunoaște” în celelalte state membre fără procedură specială (art. 30 alin. (1)), iar o hotărâre executorie este executorie în celelalte state membre fără declarație de executorialitate (art. 34 alin. (1)). Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 30 și art. 34.

4.2 Pachetul de documente: fără el, executarea se blochează

Chiar dacă nu mai ai exequatur, autoritatea din statul de executare poate cere un set minim de documente. Art. 36 alin. (1) enumeră pachetul: (a) o copie a hotărârii care îndeplinește condițiile de autenticitate; (b) certificatul relevant; (c) dacă este necesar, traducerea sau transliterarea rubricilor de text liber din certificat. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 36 alin. (1).

De regulă, certificatul este elementul care face dosarul „procesabil” rapid, pentru că este formularizat și gândit să transmită informația esențială către statul de executare. Certificatul este emis la cerere de instanța de origine și este completat în limba hotărârii; el poate fi emis și într-o altă limbă oficială UE, dar instanța nu este obligată să traducă textele libere. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 36 alin. (2).

În practică, dacă certificatul are erori sau omisiuni materiale, Regulamentul prevede o procedură de rectificare. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 37.

Capcană importantă: Art. 36 mai conține o limitare relevantă pentru măsuri provizorii: pentru scopul executării, unele măsuri provizorii/protective dispuse fără ca persoana împotriva căreia sunt invocate să fi fost citată (sau să fi primit documentul echivalent) înainte de executare nu intră în noțiunea de „hotărâre” executabilă transfrontalier. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 36 (definiția „hotărârii” pentru executare).

4.3 Pașii practici în UE (o secvență realistă)

O secvență practică, ușor de urmat, arată de obicei astfel:

  1. 1) Confirmi dacă se aplică Bruxelles II ter sau regimul anterior (în funcție de data inițierii procedurii). EU e-Justice – note privind aplicarea în timp.
  2. 2) Obții o copie autentică a hotărârii românești (autenticitatea este cerută de art. 36 alin. (1) lit. (a)). Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 36 alin. (1).
  3. 3) Soliciți instanței române certificatul relevant Bruxelles II ter (art. 36). Verifici să fie complet și coerent cu dispozitivul hotărârii. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 36.
  4. 4) Pregătești traduceri țintite: cel puțin câmpurile de text liber din certificat (dacă sunt cerute) și, de regulă, dispozitivul hotărârii, pentru a evita blocaje administrative. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 36 alin. (1) lit. (c).
  5. 5) Identifici „punctul de intrare” în statul de destinație: unde se depune cererea de executare și care este procedura locală (instanță, executare printr-o autoritate echivalentă, măsuri de conformare).
  6. 6) Depui cererea de executare și ceri măsuri concrete de implementare: un plan de predare (loc, interval orar), calendar de vacanță, reguli de comunicare, mecanisme de conformare permise de dreptul local.

Bruxelles II ter elimină un obstacol major (exequatur), dar nu înlocuiește procedurile de executare ale statului de destinație. Executarea efectivă se face conform dreptului procesual al statului unde copilul se află, folosind hotărârea românească ca titlu recunoscut. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 34 alin. (1).

4.4 Rolul autorităților centrale în UE: la ce ajută și ce să aștepți

În multe situații, autoritățile centrale sunt utile ca „canal de cooperare” (informații, facilitarea contactelor între autorități, sprijin procedural), nu ca organ de executare directă. Bruxelles II ter include atribuții de sprijin pentru recunoaștere și executare. De exemplu, art. 79 lit. (c) menționează asistența pentru recunoaștere și executare. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 79 lit. (c).

Pentru anumite solicitări de informații, Regulamentul prevede și un reper de timp: autoritatea centrală solicitată ar trebui să furnizeze informațiile „cel târziu în 3 luni” de la primirea cererii, cu excepția circumstanțelor excepționale. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 80 alin. (4).

Acest reper nu înseamnă „executare în 3 luni”. Înseamnă un cadru pentru cooperarea informațională. Durata reală a executării depinde de procedura locală, încărcarea instanței, claritatea hotărârii și dacă există contestații.

4.5 Urgențe în UE: măsuri provizorii acolo unde copilul este prezent

Dacă există urgență (de exemplu, risc de relocare rapidă, risc de vătămare, prăbușirea completă a contactului), uneori ai nevoie de măsuri „pod” până când executarea transfrontalieră produce efect. Bruxelles II ter permite instanțelor dintr-un stat membru să ia măsuri provizorii, inclusiv de protecție, în cazuri urgente, chiar dacă instanțele altui stat membru sunt competente pe fond. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 15 alin. (1).

Aceste măsuri sunt de regulă temporare și legate de prezența copilului pe teritoriul statului care le dispune. Ele nu înlocuiesc hotărârea pe fond, dar pot preveni un „fapt împlinit” până când mecanismele de executare se activează.

4.6 Contestații și refuz: „fără exequatur” nu înseamnă „fără apărări”

Un punct important: statele membre nu pot rejudeca fondul. Regulamentul spune că hotărârea din alt stat membru nu poate fi revizuită sub aspectul fondului. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 71.

Totuși, Regulamentul prevede motive limitate de refuz al recunoașterii pentru hotărârile privind răspunderea părintească (de exemplu, ordine publică, probleme de citare în caz de lipsă, oportunitatea de a fi ascultat, inconciliabilitate cu alte hotărâri etc.). Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 39.

Iar pentru executare, art. 41 leagă refuzul de aceleași motive: executarea se refuză dacă există un motiv de refuz al recunoașterii din art. 39. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 41.

Tradus practic: dacă te pregătești pentru executare, construiești pachetul de documente și cronologia ca și cum ai anticipa o contestație. În dosarele sensibile, o slăbiciune procedurală (servire, lipsa dovezilor privind audierea, inconsecvențe între certificat și hotărâre) poate produce întârzieri majore.

5) Ruta non-UE: recunoaștere și executare pe baza Convenției Haga 1996

Când statul de destinație nu este în UE sau nu aplică Bruxelles II ter (de exemplu, Regatul Unit), Convenția de la Haga din 1996 este adesea instrumentul principal pentru recunoaștere și executare. HCCH – text integral Convenția Haga 1996.

Primul pas este să confirmi că statul de destinație este parte la Convenție și data intrării în vigoare. Aceste informații se verifică pe pagina oficială HCCH. HCCH – Status table (Haga 1996).

5.1 Reguli-cheie (Haga 1996) pe înțelesul clienților

Convenția are un mecanism destul de „curat”, cu patru idei care îți structurează strategia:

  • Recunoaștere de drept: măsurile luate într-un stat contractant „se recunosc de drept” în celelalte state contractante. Convenția Haga 1996, art. 23.
  • Executare prin procedura statului solicitat: dacă măsura este executorie în statul de origine, ea „se declară executorie” sau „se înregistrează pentru executare” în statul solicitat, conform procedurii acestuia; procedura ar trebui să fie „simplă și rapidă”. Convenția Haga 1996, art. 26.
  • Fără rejudecarea fondului: autoritățile statului solicitat nu pot reexamina fondul măsurii. Convenția Haga 1996, art. 27.
  • Reducerea formalităților de legalizare: documentele transmise în baza Convenției sunt scutite de legalizare sau formalitate analogă. Convenția Haga 1996, art. 43.

Asta nu înseamnă că „nu există procedură”. Înseamnă că ai un cadru de tratat care obligă la recunoaștere și stabilește o cale de executare, fără a redeschide litigiul pe fond, iar formalitățile sunt simplificate comparativ cu un dosar fără tratat.

5.2 Autorități centrale (Haga 1996): rol și limite

Haga 1996 este și o convenție de cooperare. Fiecare stat contractant desemnează o Autoritate Centrală (art. 29), iar autoritățile centrale cooperează și promovează cooperarea între autoritățile competente (art. 30). Convenția Haga 1996, art. 29-30.

În practică, acest canal poate ajuta pentru transmiterea solicitărilor, facilitarea comunicării între instituții sau coordonarea anumitor măsuri, dar procedura de declarare a executorialității/înregistrare și executarea efectivă rămân, de regulă, în sarcina instanțelor/autoritàților din statul de destinație.

5.3 Certificatul privind calitatea și puterile (Haga 1996)

În anumite situații, ai nevoie să dovedești rapid, în străinătate, ce drepturi ai ca părinte (de exemplu, în fața unei școli sau a unui spital). Convenția permite emiterea unui certificat care indică calitatea și puterile persoanei responsabile de copil, de către autoritățile statului unde copilul are reședința obișnuită. Convenția Haga 1996, art. 40.

5.4 UK post-Brexit: ce înseamnă practic pentru un părinte cu hotărâre din România

Regatul Unit nu este în sistemul Bruxelles II ter. Pentru măsurile care intră în domeniul Convenției, Haga 1996 este de regulă culoarul principal de recunoaștere/executare, iar statutul de stat contractant se verifică în tabelul HCCH. HCCH – Status table (Haga 1996, United Kingdom).

Înseamnă că există un cadru de tratat (recunoaștere de drept, procedură de executare, fără rejudecarea fondului), dar pașii concreți (instanța competentă, tipul cererii, calendarul procedural) depind de procedura internă din UK pentru implementarea art. 26. Convenția Haga 1996, art. 26.

6) Două mini-scenarii: RO→Italia (UE) și RO→UK (non-UE)

Scopul acestor scenarii este să vezi ordinea pașilor și punctele de fricțiune tipice. Fiecare caz real poate avea particularități (proceduri paralele, măsuri de protecție, relocări repetate, acorduri în curs).

Scenariul A (RO→Italia): executarea unui program de vizită și a unei predări în Italia

Exemplu de situație: ai o hotărâre românească executorie care stabilește un program detaliat și predarea copilului în anumite perioade (vacanțe). Copilul locuiește în Italia cu celălalt părinte, iar acesta nu respectă programul.

Culoarul legal: UE (România-Italia) → Bruxelles II ter (cu verificarea aplicării în timp). Regulamentul (UE) 2019/1111 și EU e-Justice – note privind aplicarea.

Efectul juridic în două fraze: recunoaștere fără procedură specială (art. 30) și executare fără exequatur pentru hotărârile executorii (art. 34). Bruxelles II ter, art. 30 și art. 34.

Harta de acțiune (practic):

  1. În România: obții copia autentică + certificatul relevant (art. 36). Bruxelles II ter, art. 36.
  2. Pregătești traduceri țintite (în special câmpurile de text liber din certificat dacă sunt cerute și dispozitivul hotărârii). Bruxelles II ter, art. 36 alin. (1) lit. (c).
  3. În Italia: identifici procedura locală de executare pentru program/predare și depui cererea cu pachetul de documente.
  4. Anticipezi contestațiile în limitele motivelor din art. 39 și pregătești dovezi procedurale (citare, dreptul la apărare, consistență între hotărâre și certificat). Bruxelles II ter, art. 39.
  5. Dacă este urgență (de exemplu, relocare imediată), explorezi măsuri provizorii în statul unde copilul este prezent (art. 15). Bruxelles II ter, art. 15.

Scenariul B (RO→UK): recunoaștere și executare în UK a unei hotărâri românești privind reședința/contactul

Exemplu de situație: ai o hotărâre românească executorie privind reședința copilului și programul de legături personale. Copilul este în Anglia, iar tu vrei să obții efecte reale (respectarea contactului sau implementarea unei măsuri de protecție).

Culoarul legal: non-UE → Haga 1996 (dacă măsura intră în domeniul Convenției). Verifici statutul UK în tabelul HCCH. HCCH – Status table (Haga 1996).

Efectul juridic în două fraze: recunoaștere de drept (art. 23), iar pentru executare ai nevoie de o declarare a executorialității sau înregistrare pentru executare conform procedurii UK (art. 26), fără rejudecarea fondului (art. 27). Convenția Haga 1996, art. 23, 26, 27.

Harta de acțiune (practic):

  1. Confirmi domeniul Convenției (tipul măsurii și aplicabilitatea) și statutul de stat contractant al UK. HCCH – status table.
  2. Construiești pachetul de documente (copie certificată, dovada caracterului executoriu dacă este cerută de procedură, traduceri de calitate). Reține: art. 43 reduce formalitățile de legalizare, dar traducerea rămâne, de regulă, o cerință practică. Haga 1996, art. 43.
  3. Depui cererea în UK pentru declarare executorie/înregistrare în vederea executării (art. 26) și urmezi pașii locali de executare. Haga 1996, art. 26.
  4. Folosești canalul autorităților centrale pentru elementele de cooperare (art. 29-30) când ajută la coordonare și transmitere. Haga 1996, art. 29-30.

7) Urgențe: cum eviți un „fapt împlinit” fără să ieși din cadrul legal

În dosarele privind copiii, urgența apare de obicei în trei forme: (1) risc de relocare rapidă, (2) risc de vătămare/abuz sau degradare severă a situației, (3) blocarea completă a contactului cu acumulare de prejudiciu relațional.

În UE, art. 15 din Bruxelles II ter permite măsuri provizorii, inclusiv de protecție, în cazuri urgente, chiar dacă alt stat are competență pe fond. Regulamentul (UE) 2019/1111, art. 15.

În afara UE, Haga 1996 este o convenție de cooperare, iar măsurile de urgență se obțin, de regulă, în statul unde copilul se află, prin instrumentele locale de protecție, cu coordonare transfrontalieră unde este posibil. Cooperarea între autorități este parte din mecanismul Convenției. Convenția Haga 1996 – mecanism de cooperare.

Ce înseamnă „legal și rezonabil” în urgență: să pregătești rapid un dosar coerent (hotărâre + certificate + traduceri + dovezi factuale), să folosești canalele prevăzute (instanțe, autorități centrale, proceduri locale) și să eviți „scurtături” care pot compromite credibilitatea sau pot genera consecințe juridice negative.

8) Checklist: ce îi dai avocatului ca să nu pierzi timp în executarea transfrontalieră

Un pachet complet și curat reduce blocajele. Ideal, pregătești următoarele:

  • Hotărârea românească în forma executorie (copie autentică/corespunzătoare cerințelor de autenticitate). În UE, este cerută explicit pentru pachetul de executare. Bruxelles II ter, art. 36 alin. (1) lit. (a).
  • Certificatul Bruxelles II ter corespunzător (UE) sau documente/titluri cerute de procedura de executare în baza Haga 1996 (non-UE). Bruxelles II ter, art. 36 / Haga 1996, art. 26.
  • Traduceri (cel puțin câmpurile de text liber din certificat dacă sunt cerute și dispozitivul hotărârii; în non-UE, traduceri pentru instanța/autoritatea de executare). Bruxelles II ter, art. 36 alin. (1) lit. (c).
  • Dovezi procedurale (citare/comunicare, dovada că părțile au avut posibilitatea de a fi ascultate), pentru a reduce riscul unor apărări de tip art. 39. Bruxelles II ter, art. 39.
  • Date factuale actuale: adresa copilului, școala, programul zilnic, logistica predării, istoricul nerespectărilor (date verificabile), pentru ca avocații să propună măsuri implementabile.
  • Indicatori de urgență (doar fapte verificabile): bilete achiziționate, relocare anunțată, schimbări bruște, amenințări; în UE, acestea pot susține măsuri provizorii conform art. 15. Bruxelles II ter, art. 15.

Dacă în dosar există neconcordanțe (de exemplu, între certificat și dispozitiv), corectarea poate dura. În UE, Regulamentul prevede rectificarea certificatului pentru erori/omisiuni materiale. Bruxelles II ter, art. 37.

9) Mituri și capcane care încetinesc executarea

  • Mit: „În UE e automat, nu trebuie să fac nimic.” Realitate: recunoașterea e fără procedură specială (art. 30), dar executarea cere pachetul din art. 36 și pași locali. Bruxelles II ter, art. 30 și 36.
  • Mit: „Instanța din străinătate poate rejudeca fondul și să spună că judecătorul român a greșit.” Realitate: nu se poate reexamina fondul (art. 71). Bruxelles II ter, art. 71.
  • Capcană: „Mă bazez pe măsuri provizorii fără să verific regulile de citare.” În UE, unele măsuri provizorii fără citare anterioară pot să nu fie tratate ca „hotărâri” executabile transfrontalier în sensul art. 36. Bruxelles II ter, art. 36.
  • Capcană: „Traduc tot dosarul, dar nu traduc ce trebuie.” În UE, traducerea poate fi cerută pentru câmpurile de text liber din certificat; în practică, și dispozitivul hotărârii trebuie să fie inteligibil autorității de executare. Bruxelles II ter, art. 36 alin. (1) lit. (c).
  • Mit: „Non-UE înseamnă că nu există nicio soluție.” Realitate: dacă statul este parte la Haga 1996, ai o rută de recunoaștere (art. 23) și executare prin procedură simplă și rapidă (art. 26), fără rejudecarea fondului (art. 27). Haga 1996, art. 23, 26, 27.

10) Lectură complementară: răpire internațională de copii și proceduri de returnare

Dacă situația ta implică mutarea sau reținerea copilului peste graniță fără acord ori încălcarea gravă a contactului (cu elemente de „returnare”), instrumentele aplicabile pot include și proceduri dedicate (de exemplu, Haga 1980). Pentru un ghid separat, orientat pe acest tip de urgențe, vezi (lectură complementară): Răpirea internațională de copii, custodie și program de vizită: pași rapizi, autorități, termene.

11) Concluzii: o strategie realistă pentru efecte reale în străinătate

Ca să execuți în străinătate o hotărâre românească privind copilul, ai nevoie de trei lucruri: (1) culoarul corect (UE vs non-UE), (2) pachetul de documente corect, (3) o implementare locală adaptată procedurii din statul de destinație.

  • În UE: recunoaștere fără procedură specială (art. 30) și executare fără exequatur (art. 34), cu pachetul din art. 36 și contestații limitate (art. 39/41), fără rejudecarea fondului (art. 71). Bruxelles II ter – articolele 30, 34, 36, 39, 41, 71.
  • În non-UE: dacă statul este parte la Haga 1996, recunoaștere de drept (art. 23) și executare prin procedura statului solicitat (art. 26), fără rejudecarea fondului (art. 27), cu formalități reduse de legalizare (art. 43). Haga 1996 – articolele 23, 26, 27, 43.
  • În urgență: folosești instrumente provizorii legale (UE: art. 15) și construiești un dosar coerent pentru a preveni un fapt împlinit. Bruxelles II ter, art. 15.

Surse

CTA

Dacă ai o hotărâre românească privind copilul și trebuie să producă efect în străinătate (UE sau non-UE), un prim pas util este o analiză rapidă pe documente: ce instrument se aplică, ce certificat/pachet trebuie, care este punctul de intrare în statul de destinație și ce riscuri de refuz/întârziere trebuie neutralizate. Pentru programări și contact: Contact Cabinet de Avocat Măglaș Alexandru.

De Alexandru Măglaș

Avocat titular al Măglaș Alexandru - Cabinet de Avocat
Telefon (Phone): +40 756 248 777
E-mail: alexandru@maglas.ro

Exit mobile version