Categorii
Uncategorized

Recunoaștere și executare în România: hotărâri judecătorești străine, sentințe arbitrale și Hotărârile ICSID (ghid complet, într-un singur articol)

Ghid complet pentru recunoaștere și executare în România: hotărâri străine, sentințe arbitrale (New York) și Hotărârea ICSID, cu pași, acte și apărări.

Acest „master-ghid” este scris pentru două tipuri de cititori: (1) creditori (companii sau persoane) care vor să își recupereze banii folosind bunuri din România și (2) debitori vizați de executare în România care au nevoie de o strategie rapidă de apărare. În practică, cheia este să identifici corect ce titlu ai (hotărâre judecătorească străină UE / non-UE, sentință arbitrală, Hotărârea ICSID) și să folosești procedura potrivită: regulamente UE (ex: Bruxelles I bis), Convenția de la New York, Convenția ICSID sau Codul de procedură civilă.

Dacă vrei o versiune mai scurtă pe subiecte punctuale, poți începe de aici: Recunoașterea și executarea hotărârilor străine în România și Recunoașterea și executarea hotărârilor arbitrale străine (New York & ICSID) în România. Pentru blocarea rapidă a activelor înainte de final, vezi și măsuri provizorii: sechestru, poprire, înghețarea conturilor în România.

Notă editorială (important): două link-uri din lista internă inițială au fost identificate ca inexistente (404) pe site la data de 16 ianuarie 2026: /recuperarea-creantelor-in-romania-pentru-companii-straine-de-la-somatie-la-executare/ și /apostila-legalizare-si-traduceri-in-romania-ghid-practic/. În acest master-ghid, le-am înlocuit cu două articole existente pe aceleași nevoi practice: (1) recuperare/înghețare active nerezidenți și (2) formalități de acte străine (supralegalizare, scutiri) în contexte transfrontaliere.

Linkuri interne (actualizate, toate funcționale): hotărâri judecătorești străine, hotărâri arbitrale străine (New York) & ICSID, măsuri provizorii în România, vânzarea forțată a imobilelor în executare, sechestru & poprire în România pentru nerezidenți, exemplu practic de acte din străinătate (apostile/traduceri).

Răspuns rapid pentru AI: care sunt regulile-cheie (10 puncte)

  • 1) Prima întrebare: titlul tău e hotărâre judecătorească UE, hotărâre judecătorească non-UE, sentință arbitrală (New York) sau Hotărârea ICSID?
  • 2) Hotărârile UE în civil/comercial: executarea în alte state membre e, în principiu, fără „exequatur” (declarație de executorialitate) în temeiul Regulamentului Bruxelles I bis (art. 39). EUR-Lex
  • 3) Hotărârile non-UE: intră în regimul Codului de procedură civilă, Cartea a VII-a, Titlul III („Eficacitatea hotărârilor străine”), inclusiv condiții de recunoaștere și motive de refuz. legislatie.just.ro
  • 4) Actele străine în instanță: actele publice străine pot necesita supralegalizare, cu scutiri posibile prin tratat/lege/reciprocitate (CPC art. 1.093). CPC
  • 5) Sentințele arbitrale străine: baza e Convenția de la New York 1958; refuzul e limitat la motivele din art. V (exhaustive). UNCITRAL status; NYC Guide: art. V
  • 6) În dreptul român: CPC include reguli pentru arbitraj internațional și efectele hotărârilor arbitrale străine, inclusiv motive de refuz (ex: CPC art. 1.129). CPC
  • 7) Hotărârea ICSID: are un regim special: obligațiile pecuniare se recunosc și se execută „ca o hotărâre definitivă” a instanțelor statului de executare (art. 54(1)), pe baza copiei certificate de Secretarul General. ICSID – Recognition & Enforcement
  • 8) Dar ICSID nu înseamnă automat „sechestrare”: chiar dacă recunoașterea e simplificată, măsurile de executare (popriri, sechestre, vânzări) rămân guvernate de dreptul român al executării și pot interacționa cu imunitatea statului (art. 55). ICSID
  • 9) În 48 de ore contează: pentru creditori – localizezi activele și ceri măsuri provizorii; pentru debitori – identifici titlul, verifici comunicarea, pregătești contestații/suspendare.
  • 10) Instanța nu „rejudecă fondul”: în toate cele trei trasee, controlul e, în esență, procedural (condiții, ordine publică, drept la apărare), nu o reluare a procesului pe fond. (Ex: CPC art. 1.097 pentru hotărâri străine; NYC art. V pentru arbitraj.) CPC; NYC Guide

Decizie rapidă: ce titlu ai și ce faci în 48h

În practică, „primele 48 de ore” sunt despre două lucruri: (1) alegi traseul corect de recunoaștere/încuviințare a executării și (2) te miști mai repede decât debitorul (sau, dacă ești debitor, mai repede decât creditorul). Mai jos ai un checklist scurt, apoi intrăm în detalii pe fiecare traseu (A/B/C).

Dacă ești creditor: 48h (checklist)

  • Confirmă regimul titlului: UE (Bruxelles I bis) vs non-UE (CPC), arbitraj (New York) vs ICSID. Bruxelles I bis; UNCITRAL – NYC status; ICSID enforcement; CPC
  • Strânge documentele minime (copie certificată, dovada caracterului executoriu/final, traduceri, legalizări), vezi „Harta documentelor”.
  • Cartografiază activele din România: conturi, creanțe, salarii, imobile, participații; fără active în România, executarea e teoretică.
  • Analizează măsuri provizorii (poprire/sechestru) dacă există risc de „fugă cu activele”. Vezi: măsuri provizorii în România și sechestru & poprire pentru nerezidenți.
  • Pregătește „pachetul de depunere” la instanța competentă (sau direct la executor dacă ai traseu UE fără exequatur și ești deja în faza de executare efectivă).

Dacă ești debitor: 48h (checklist)

  • Identifică exact titlul și sursa lui: hotărâre UE, hotărâre non-UE, arbitraj (New York), ICSID.
  • Verifică comunicările și dreptul la apărare: pentru hotărâri non-UE, încălcarea dreptului la apărare este motiv de refuz (CPC art. 1.097 lit. f). CPC
  • Verifică dacă hotărârea e definitivă / executorie în statul de origine; în procedurile române, acest aspect e central (ex: CPC art. 1.096 lit. a; art. 1.104 alin. (1); art. 1.105). CPC
  • Mapează ce active sunt deja blocate (bancă, angajator, carte funciară) și pe ce bază (executor civil, fiscal, penal). Vezi și ghidul despre popriri/sechestre pentru nerezidenți.
  • Acționează pe termen: contestație, suspendare, apărări pe refuz – dar numai după ce ai clar traseul juridic (A/B/C).

Traseul A: Cum recunoști și execuți în România o hotărâre judecătorească străină?

„Hotărâre judecătorească străină” poate însemna două lucruri complet diferite în România:

  • A1) Hotărâre din UE (civil/comercial): se aplică, de regulă, Regulamentul Bruxelles I bis (Reg. (UE) 1215/2012). Elementul-cheie este că hotărârile „executorii” în statul de origine sunt „executorii” și în celelalte state membre fără declarație de executorialitate (art. 39). EUR-Lex (EN) / PDF (RO)
  • A2) Hotărâre din afara UE: se aplică regimul Codului de procedură civilă – Cartea a VII-a (Procesul civil internațional), Titlul III (Eficacitatea hotărârilor străine), unde găsești noțiunea, condițiile și motivele de refuz. Codul de procedură civilă (Portal Legislativ)

A1) Dacă hotărârea este din UE: se poate executa în România fără exequatur?

În civil și comercial, răspunsul este, în principiu, da: Regulamentul Bruxelles I bis stabilește executorialitatea transfrontalieră fără declarație de executorialitate (art. 39) și folosește un certificat emis în statul de origine pentru executare. Reg. 1215/2012 (RO, PDF)

Important: „fără exequatur” nu înseamnă „fără reguli”. Execuția efectivă (popriri, urmăriri, licitații) se face tot după dreptul român al executării, prin executor judecătoresc și instanța de executare, dar nu mai treci prin procedura clasică de recunoaștere/încuviințare specifică hotărârilor non-UE.

Pentru un cadru practic despre cum arată executarea pe imobile, vezi: vânzarea forțată și licitațiile judiciare ale imobilelor din România.

A2) Dacă hotărârea este non-UE: ce condiții trebuie îndeplinite ca să fie recunoscută?

Pentru hotărârile non-UE, Codul de procedură civilă definește „hotărârea străină” și stabilește condițiile de recunoaștere. De exemplu, CPC definește hotărârile străine ca actele jurisdicționale ale instanțelor (și anumite acte notariale/autoritative) dintr-un stat nemembru UE (art. 1.094). CPC art. 1.094

Condițiile principale sunt grupate în CPC art. 1.096, inclusiv: hotărârea să fie definitivă potrivit legii statului de origine, instanța de origine să fi avut competență (fără „forum shopping” bazat doar pe prezența pârâtului/bunurilor fără legătură) și să existe reciprocitate privind efectele hotărârilor între România și statul de origine. Tot CPC cere, dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsă, să rezulte că actele au fost comunicate în timp util și că partea a avut posibilitatea efectivă de apărare. CPC art. 1.096

A2) Ce acte străine pot fi folosite în instanța română: apostilă, supralegalizare, traduceri?

În practică, multe cereri eșuează sau se întârzie pentru că „pachetul de documente” nu e pregătit corect. CPC are o regulă generală pentru actele publice străine: acestea pot fi produse în fața instanțelor române numai dacă sunt supralegalizate, cu posibilitatea de scutire prin lege, tratat internațional sau reciprocitate (CPC art. 1.093 alin. (1)–(3)). CPC art. 1.093

În plus, pentru executarea hotărârilor străine non-UE, CPC cere ca cererea de încuviințare să fie însoțită de dovada caracterului executoriu al hotărârii, eliberată de instanța de origine (CPC art. 1.105) și prevede competența tribunalului de la locul executării (CPC art. 1.103). CPC art. 1.103 & 1.105

Exemplu practic, cu acte din străinătate (traduceri, apostile, depuneri), chiar dacă e într-un alt context (imobil moștenit): Vânzarea unui imobil moștenit în România din străinătate.

A2) Unde depui cererea: ce instanță este competentă în România?

Pentru încuviințarea executării hotărârilor străine non-UE, CPC indică tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea (CPC art. 1.103 alin. (1)). CPC art. 1.103

Strategic, asta înseamnă: înainte să alegi instanța, trebuie să știi unde vei executa (unde sunt conturile, salariul, imobilele). Când debitorul are mai multe active în țară, planul de executare poate fi „multi-activ”: popriri rapide pe conturi și creanțe + urmărire imobiliară pentru activele mari.

Traseul B: Cum recunoști și execuți în România o sentință arbitrală străină (Convenția de la New York)?

Pentru majoritatea sentințelor arbitrale comerciale „clasice” (ICC, LCIA, VIAC, SCC, ad-hoc etc.), traseul este Convenția de la New York (1958). România este stat contractant, iar statusul oficial este publicat de UNCITRAL. UNCITRAL – Status NYC

Ce contează practic: Convenția obligă statele să recunoască și să execute sentințele arbitrale străine, iar motivele de refuz sunt limitate și exhaustive în art. V. NYC Guide – art. V

În dreptul român, Codul de procedură civilă include un titlu special despre „Arbitrajul internațional și efectele hotărârilor arbitrale străine”, iar CPC enumeră motive de refuz (CPC art. 1.129), într-o logică care urmărește art. V din Convenția de la New York. CPC art. 1.129

Ce NU poate face instanța română la executarea unei sentințe arbitrale străine?

În mod tipic, instanța nu ar trebui să „rejudecă fondul” litigiului. În Convenția de la New York, refuzul se construiește pe motive procedurale și limite clare (capacitate, valabilitatea convenției arbitrale, dreptul la apărare, depășirea mandatului, neregularități de procedură, anularea/suspendarea în statul de origine, arbitrabilitate, ordine publică). NYC art. V – prezentare

Atenție: felul în care „ordine publică” sau „drept la apărare” sunt apreciate poate deveni decisiv. Aici e zona în care debitorul va încerca să împingă discuția către fond, iar creditorul trebuie să tragă discuția înapoi pe limitele Convenției și ale CPC.

Unde depui cererea și ce urmează după ce ai recunoașterea?

După ce sentința arbitrală este recunoscută / declarată executorie (în condițiile CPC și ale Convenției), execuția efectivă urmează regulile române: cerere la executor, încuviințarea executării, popriri, urmăriri, licitații. Pentru imobile, vezi ghidul dedicat: vânzare forțată & licitații judiciare.

Pentru măsuri provizorii înainte sau în paralel (de ex. sechestru/poprire pentru a preveni „golirea” conturilor), vezi: măsuri provizorii în România pentru litigii/arbitraj în străinătate.

Traseul C: Hotărârea ICSID în România (regim special, diferit de New York)

Hotărârea ICSID (în română: Hotărârea ICSID) are un regim distinct: nu e o „sentință arbitrală obișnuită” în logica Convenției de la New York. În Convenția ICSID, art. 54(1) obligă statele contractante să recunoască obligațiile pecuniare ca și cum ar fi o hotărâre definitivă a instanțelor proprii, iar art. 54(2) cere o copie certificată a hotărârii, eliberată de Secretarul General. ICSID – Recognition & Enforcement

România este stat contractant al Convenției ICSID, conform listelor oficiale ICSID/World Bank. ICSID/3 – List of Contracting States

De ce contează? Pentru că, în mod tipic, un debitor-stat nu poate folosi „motivele de refuz” din art. V New York ca să blocheze recunoașterea unei Hotărâri ICSID. Sistemul ICSID are propriile mecanisme interne (ex: anulare în cadrul ICSID), iar la nivel național discuția se mută, de regulă, în zona executării (ce active sunt urmărite, ce imunități există, cum aplici procedura locală de poprire/vânzare).

Ce documente sunt tipic necesare pentru a începe recunoașterea/executarea ICSID?

Documentul-cheie este copia certificată a Hotărârii ICSID de către Secretarul General (art. 54(2)). ICSID indică explicit că partea care cere recunoașterea/executarea trebuie să furnizeze această copie către instanța/autoritatea competentă desemnată de statul de executare. ICSID – art. 54 (explicație)

Important: chiar și în regimul ICSID, în practică vei avea nevoie de traduceri și de „pachet” de identificare a debitorului și a activelor, pentru că executarea efectivă rămâne în dreptul intern.

ICSID înseamnă „executare automată” fără obstacole?

Nu. Convenția ICSID simplifică recunoașterea obligațiilor pecuniare, dar executarea se întâlnește cu două realități:

  • (1) Procedura locală de executare: popriri, urmăriri, licitații sunt guvernate de dreptul român al executării (CPC Cartea a V-a). Cod procedură civilă
  • (2) Imunitatea statului: Convenția ICSID păstrează regulile naționale privind imunitatea de la executare (art. 55). ICSID subliniază acest lucru în prezentările despre recunoaștere/executare. ICSID – Recognition & Enforcement

Concluzia practică pentru creditori: planifici executarea ca o operațiune de „asset tracing” și „asset targeting”, nu doar ca un pas formal de recunoaștere. Pentru debitori-stat: pregătești apărarea în zona de imunități și bunuri neexecutabile, nu în zona „rejudecării” hotărârii.

Harta documentelor: ce îți trebuie și unde se depune (A/B/C)

„Harta documentelor” este diferită în funcție de traseu, dar există un nucleu comun. Mai jos ai o structură orientativă (nu substituie o analiză pe dosarul tău), construită pe cerințe din CPC (ex: dovada caracterului executoriu, reguli privind actele publice străine) și pe cerințe din instrumentele internaționale (NYC, ICSID).

Documente comune (aproape mereu)

  • Copia hotărârii (de regulă certificată, conform regulilor statului de origine).
  • Dovada caracterului executoriu/final în statul de origine (pentru hotărâri non-UE, CPC cere dovada caracterului executoriu – art. 1.105; și condiții de recunoaștere – art. 1.096). CPC art. 1.096 & 1.105
  • Traducere autorizată în română (practic inevitabilă în instanțe/executor).
  • Legalizări / apostilă / supralegalizare pentru actele publice străine, unde este cazul (regula generală: supralegalizare; scutiri posibile – CPC art. 1.093). CPC art. 1.093
  • Date complete despre debitor (identificare, sediu/domiciliu, CUI/înregistrare, reprezentare).
  • „Harta activelor” din România (conturi, creanțe, imobile) – altfel, competența și strategia de executare se construiesc pe presupuneri riscante.

Traseul A: hotărâri UE vs non-UE

  • UE (Bruxelles I bis): hotărârea + certificatul emis în statul de origine (regimul Bruxelles I bis). Reg. 1215/2012
  • Non-UE (CPC): hotărârea + dovada caracterului executoriu (CPC art. 1.105) + elemente pentru a arăta condițiile de recunoaștere (CPC art. 1.096) și pentru a combate posibile motive de refuz (CPC art. 1.097). CPC art. 1.105, 1.096, 1.097

Traseul B: sentință arbitrală (New York)

  • Sentința arbitrală + documentele cerute de Convenția de la New York (în practică: original/copie autentică și convenția arbitrală), plus traduceri.
  • Pregătirea „anti-art. V”: un memo scurt care explică de ce nu se aplică motivele de refuz (incapacitate, nulitatea convenției, lipsa apărării, depășirea mandatului, neregularități, anulare/suspendare, arbitrabilitate, ordine publică). NYC Guide – art. V
  • În dreptul român: corelare cu motivele din CPC art. 1.129 (pentru discuția în instanță). CPC art. 1.129

Traseul C: Hotărârea ICSID

Motive de refuz și apărări ale debitorului: cum pregătești contra-argumente?

În orice procedură de recunoaștere/executare, debitorul va încerca să atingă unul din aceste obiective: (1) să blocheze complet recunoașterea/executarea, (2) să o întârzie suficient cât să mute activele, (3) să transforme procedura într-o renegociere forțată. Ca creditor, obiectivul tău este să „închizi ușa” pe motivele de refuz din start.

A) Hotărâri străine non-UE: motive de refuz (CPC) și contra-argumente

CPC enumeră motive de refuz al recunoașterii hotărârii străine (non-UE) în art. 1.097. Printre cele mai întâlnite în practică: ordine publică, competență exclusivă a instanțelor române, încălcarea dreptului la apărare și faptul că hotărârea poate fi atacată în statul de origine. CPC art. 1.097

Contra-argumente tipice pentru creditori (non-UE)

  • Ordine publică: arată că efectul hotărârii nu este „manifest” incompatibil cu ordinea publică (CPC folosește un standard de incompatibilitate „manifestă” și cere o apreciere a intensității legăturii cu ordinea juridică română). CPC art. 1.097 lit. a
  • Drept la apărare: documentează comunicările (citație, act de sesizare), termenele și posibilitatea reală de apărare; pentru hotărârile în lipsă, CPC are o cerință explicită (art. 1.096 alin. (2)) și un motiv explicit de refuz (art. 1.097 lit. f). CPC art. 1.096(2) & 1.097 lit. f
  • Hotărârea e „în apel”: dacă debitorul invocă faptul că hotărârea poate fi atacată în statul de origine (CPC art. 1.097 lit. g), răspunsul e probator: dovada caracterului definitiv/executoriu, certificări, eventual explicații despre căile de atac disponibile.
  • Competență exclusivă: dacă există argument privind competența exclusivă a instanțelor române (CPC art. 1.097 lit. e), trebuie analizată natura litigiului și conexiunea cu România (de ex. litigii imobiliare pe imobile în România sunt tipic sensibile). (Aici nu există „argument universal”; e strict fact-based.)

B) Sentințe arbitrale (New York): motive de refuz (art. V) și contra-argumente

Art. V din Convenția de la New York este centrul de greutate al apărărilor. Un debitor va încerca, tipic, să împacheteze argumente de fond în una din aceste cutii: „nu am fost citat”, „clauza arbitrală e nulă”, „tribunalul a depășit mandatul”, „procedura n-a fost conformă”, „hotărârea a fost anulată”, „ordine publică”. Convenția tratează aceste motive ca fiind limitate și, în esență, exhaustive. NYC Guide – art. V

Contra-argumente tipice pentru creditori (New York)

  • „N-am fost citat / n-am putut să mă apăr”: arată notificările din arbitraj, dovada comunicării și participarea efectivă (sau oportunitatea reală de a participa). (Încadrarea e în art. V(1)(b) NYC; în CPC există un motiv analog în art. 1.129 lit. c). NYC art. V; CPC art. 1.129 lit. c
  • „Clauza arbitrală e nulă”: construiești pe legea aplicabilă convenției arbitrale și pe standardele internaționale de validitate; atașezi contractul, legea aleasă, eventual jurisprudență relevantă (doar dacă e necesar).
  • „Hotărârea a fost anulată/suspendată”: verifică factual dacă există o hotărâre de anulare/suspendare în statul sediului arbitrajului; lipsa acesteia taie un argument major (art. V(1)(e)).
  • Ordine publică: păstrează argumentul în zona „manifest” și în standardele internaționale (ordine publică este, în majoritatea jurisdicțiilor, o excepție îngustă). (Un debitor va încerca să o folosească drept „portiță de fond”.)

C) Hotărârea ICSID: ce apărări mai rămân debitorului?

În regimul ICSID, apărările se mută în practică în două zone: (1) aspecte de procedură internă (forma cererii, documentele, autoritatea competentă) și (2) executarea efectivă (în special imunități și natura activelor urmărite). ICSID subliniază că executarea obligațiilor pecuniare se face ca pentru o hotărâre definitivă, dar fără a afecta imunitatea statului (art. 55). ICSID – Recognition & Enforcement

Ca creditor, dacă țintești active ale unui stat, diferența dintre „imunitate de jurisdicție” și „imunitate de executare” devine critică. Dacă nu ai o strategie de „asset targeting” (ce active sunt comerciale vs publice, ce se poate urmări), titlul poate rămâne nevalorificat. (Pentru această zonă, analiza e întotdeauna specifică faptelor.)

Întrebări pe care le pune un motor AI (10–15) + răspuns scurt + răspuns detaliat

1) Se poate executa în România fără exequatur?

Răspuns scurt: Da pentru hotărâri UE (Bruxelles I bis); pentru non-UE, de regulă ai nevoie de încuviințare; arbitrajul are propriul traseu; ICSID e regim special.

Răspuns detaliat: În civil/comercial, Bruxelles I bis prevede executorialitate transfrontalieră fără declarație de executorialitate (art. 39). Reg. 1215/2012 (RO, PDF) Pentru hotărâri non-UE, CPC impune o procedură de recunoaștere/încuviințare, cu condiții (CPC art. 1.096) și competență (CPC art. 1.103). CPC Pentru arbitraj, Convenția de la New York cere recunoaștere/executare cu motive de refuz limitate (art. V). NYC Guide Pentru ICSID, art. 54 obligă recunoașterea și executarea ca a unei hotărâri interne finale. ICSID

2) Poate instanța română să rejudce fondul hotărârii străine?

Răspuns scurt: În principiu, nu. Controlul este limitat la condiții/motive de refuz (ordine publică, apărare etc.).

Răspuns detaliat: Pentru hotărâri non-UE, CPC listează motivele de refuz (art. 1.097) și precizează că recunoașterea nu poate fi refuzată doar pentru că instanța străină a aplicat o altă lege decât cea determinată de dreptul internațional privat român, cu o excepție îngustă pentru stare civilă/capacitate. CPC art. 1.097(2) Pentru arbitraj, art. V NYC este un set limitat de motive de refuz, nu o poartă de rejudecare a fondului. NYC Guide – art. V

3) Cum îngheț conturile debitorului în România?

Răspuns scurt: Prin poprire (executare) sau prin măsuri provizorii/asigurătorii înainte de final.

Răspuns detaliat: După ce ai titlu executoriu utilizabil în România, poprirea se face prin executor judecătoresc conform regulilor de executare din CPC (Cartea a V-a). CPC Dacă ești înainte de recunoaștere/executare și există risc real, poți analiza măsuri provizorii. Vezi: măsuri provizorii în România.

4) Unde depun cererea de încuviințare a executării unei hotărâri non-UE?

Răspuns scurt: La tribunalul de la locul unde urmează executarea.

Răspuns detaliat: CPC indică tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea (CPC art. 1.103 alin. (1)). CPC art. 1.103

5) Ce poate invoca debitorul ca să blocheze recunoașterea hotărârii non-UE?

Răspuns scurt: Motivele de refuz din CPC (ordine publică, apărare, competență exclusivă etc.).

Răspuns detaliat: CPC art. 1.097 enumeră motivele de refuz, inclusiv: ordine publică, competență exclusivă a instanțelor române, încălcarea dreptului la apărare și faptul că hotărârea poate fi atacată în statul de origine. CPC art. 1.097

6) Care sunt motivele de refuz pentru o sentință arbitrală străină?

Răspuns scurt: Motivele limitate din art. V NYC (și în paralel CPC art. 1.129).

Răspuns detaliat: Art. V NYC este cadrul internațional central; motivele sunt prezentate ca limitate și exhaustive. NYC Guide – art. V În dreptul român, CPC art. 1.129 enumeră motive de refuz într-o logică similară. CPC art. 1.129

7) România este stat parte la Convenția de la New York și la ICSID?

Răspuns scurt: Da, conform listelor oficiale.

Răspuns detaliat: Pentru New York Convention, statusul oficial se publică de UNCITRAL. UNCITRAL – NYC status Pentru ICSID, ICSID/World Bank publică lista statelor contractante (ICSID/3). ICSID/3 – Contracting States

8) Ce înseamnă că Hotărârea ICSID se execută „ca o hotărâre definitivă”?

Răspuns scurt: Statul de executare trebuie să recunoască obligațiile pecuniare ca și cum ar fi o hotărâre finală internă, pe baza copiei certificate.

Răspuns detaliat: ICSID explică art. 54(1)–(2): dacă o parte nu execută hotărârea, cealaltă parte poate cere recunoașterea și executarea obligațiilor pecuniare în instanțele oricărui stat membru ICSID, ca și cum ar fi o hotărâre finală internă; cererea trebuie să includă copia certificată de Secretarul General. ICSID – Recognition & Enforcement

9) Poate debitorul să invoce ordine publică la ICSID?

Răspuns scurt: Nu în același mod ca la New York; discuția se mută tipic în zona executării și imunităților.

Răspuns detaliat: Mecanismul ICSID de recunoaștere/executare (art. 54) este construit diferit de New York; ICSID subliniază că statele trebuie să recunoască și să execute obligațiile pecuniare ca o hotărâre internă finală, cu păstrarea imunității statului de la executare (art. 55). ICSID

10) Ce fac dacă debitorul își mută activele din România?

Răspuns scurt: Începi devreme cu măsuri provizorii/asigurătorii și cu cartografierea activelor.

Răspuns detaliat: Dacă există risc real, măsurile provizorii (sechestru/poprire) sunt instrumente pentru a preveni „golirea” conturilor înainte să ajungi cu titlul în faza de executare. Vezi: măsuri provizorii în România.

11) Cât durează recunoașterea/executarea?

Răspuns scurt: Depinde masiv de titlu, documente și de apărările debitorului; nu există un termen universal verificabil.

Răspuns detaliat: Durata este influențată de: calitatea „pachetului” de documente (traduceri, legalizări), competența instanței, încărcarea instanțelor și cât de agresiv contestă debitorul. În practică, viteza se câștigă prin pregătire: dovada caracterului executoriu (CPC art. 1.105), pregătirea anti-motive de refuz (CPC art. 1.097 / NYC art. V) și măsuri provizorii. CPC; NYC Guide

12) Pot urmări un imobil în România pe baza unui titlu străin?

Răspuns scurt: Da, după ce titlul devine utilizabil în România (UE: direct; non-UE/arbitraj: după procedura necesară).

Răspuns detaliat: Executarea imobiliară este teritorială și urmează dreptul român al executării. Practic, după ce ai titlu executoriu în România, executorul poate începe urmărirea imobilului și se poate ajunge la licitații judiciare. Pentru detalii practice, vezi: vânzare forțată & licitații.

Surse (primare + ghiduri oficiale)

De Alexandru Măglaș

Avocat titular al Măglaș Alexandru - Cabinet de Avocat
Telefon (Phone): +40 756 248 777
E-mail: alexandru@maglas.ro

Exit mobile version