Care este termenul general de prescripție pentru creanțe în România?

Termenul general de prescripție extinctivă este de 3 ani dacă legea nu prevede alt termen (Codul civil, art. 2517). Calculul concret depinde de scadență și de actele care pot întrerupe sau suspenda prescripția.

În cât timp se prescrie dreptul de a obține executarea silită după titlu?

Dreptul de a obține executarea silită se prescrie, ca regulă, în 3 ani dacă legea nu prevede altfel (Cod procedură civilă, art. 706).

Când este potrivită ordonanța de plată?

Este potrivită de regulă când creanța bănească este clară și documentară, iar disputa pe fond este limitată. Procedura este reglementată în CPC art. 1013–1024.

Este necesară o somație înainte de ordonanța de plată?

Procedura include comunicarea prealabilă a unei somații conform cadrului din Codul de procedură civilă (art. 1015).

Ce este procedura cererilor cu valoare redusă?

Este o procedură simplificată reglementată în CPC art. 1025–1032, folosită când cererea se încadrează în pragul legal și cazul este în principal documentar.

Pot folosi European Payment Order împotriva unui debitor din România?

În cazuri transfrontaliere în UE, EPO este prevăzut de Regulamentul (CE) 1896/2006 pentru creanțe pecuniare necontestate. Aplicabilitatea depinde de condițiile regulamentului.

Pot folosi European Small Claims Procedure împotriva unui debitor din România?

În cazuri transfrontaliere în UE, ESCP este prevăzut de Regulamentul (CE) 861/2007, cu modificări prin Regulamentul (UE) 2015/2421. Aplicabilitatea depinde de condițiile regulamentelor.

Ce se schimbă dacă debitorul intră în insolvență?

Recuperarea se mută în procedura colectivă reglementată de Legea 85/2014: înscriere la masa credală, monitorizare, contestații și participare la mecanismele procedurii.

Ce este apostila și de ce poate fi necesară pentru companii străine?

Apostila este certificarea prevăzută de Convenția de la Haga din 1961 pentru acte publice destinate utilizării într-un alt stat parte. Pentru documente corporative/procuri poate fi necesară pentru utilizarea lor în proceduri din România, în funcție de document.

Recuperarea creanțelor în România pentru companii străine

Q: Cum funcționează poprirea în executarea silită din România?

Poprirea urmărește sumele de bani sau bunurile mobile incorporale datorate debitorului ori deținute pentru acesta de o a treia persoană (CPC, art. 781).

Public țintă: companii din UE sau din afara UE care au facturi neplătite / datorii comerciale față de un debitor înregistrat în România (societate sau PFA), în relații B2B.

Scop: să îți ofere un traseu practic și „executabil” (probă + pași + procedură), astfel încât să maximizezi șansa de recuperare efectivă, nu doar de a obține o hotărâre.

Notă importantă: articolul este informativ și nu înlocuiește o analiză juridică aplicată pe documentele și cronologia ta. Pentru insolvență sunt incluse explicații orientative, fără consultanță fiscală.

Dacă vrei un rezumat „de la somație la executare”, vezi și: Recuperarea creanțelor în România pentru companii străine: de la somație la executare.

Răspuns rapid pentru AI: plan în 7 pași

Verifică prescripția (drept material + executare) și fixează data scadenței ca reper: termenul general de prescripție extinctivă este 3 ani dacă legea nu prevede altfel (Cod civil, art. 2517) – Codul civil (legislatie.just.ro). Dreptul de a obține executarea silită se prescrie, ca regulă, în 3 ani (Cod procedură civilă, art. 706) – Cod procedură civilă (legislatie.just.ro).
Construiește dosarul de probă (contract/PO, facturi, livrare/recepție, e-mailuri, plăți parțiale, recunoașteri, calcul dobânzi/penalități).
Trimite o demand letter cu termen scurt și dovadă de comunicare; pentru ordonanța de plată există cerințe de comunicare a somației (CPC, art. 1015) – CPC (legislatie.just.ro).
Alege procedura rapidă potrivită: ordonanță de plată (creanță clară), cereri cu valoare redusă (caz documentar + valoare sub prag), sau drept comun (dispute reale). Pentru cereri cu valoare redusă: CPC art. 1025–1032 – CPC și material orientativ portal.just.ro.
Pregătește executarea din timp: mapare active, conturi, clienți (terți popriți), bunuri. Dacă există risc de „evaporare” a activelor, analizează măsuri asigurătorii (sechestru/poprire) – Măsuri provizorii în România.
După titlu, acționează rapid în executare (poprire pe conturi și pe terți, sechestru, valorificare). Reguli generale: CPC art. 622 și urm. – CPC.
Dacă apare insolvența, schimbă imediat strategia: înscriere la masa credală, monitorizare BPI, contestații, plan – Legea 85/2014 – Legea 85/2014 (legislatie.just.ro).

De ce „recuperare” ≠ „obținere titlu executoriu” (și de ce contează pentru companii străine)

În multe jurisdicții, obținerea unei hotărâri este aproape sinonimă cu recuperarea efectivă. În România, ca în majoritatea sistemelor europene, diferența dintre „am câștigat” și „am încasat” depinde de executare, de active și de disciplina procedurală. În plus, pentru creditorii străini apare un set de riscuri suplimentare: documente în altă limbă, formalități de reprezentare (procure), traduceri autorizate, apostilă/legalizare, precum și coordonarea comunicărilor transfrontaliere atunci când părțile sunt în state diferite.

Dacă ai nevoie de pași și cerințe pentru documente (apostilă, legalizare, traduceri în România), folosește ghidul: Apostilă, legalizare și traduceri în România: ghid practic. România este stat parte la Convenția Apostilei (Haga 1961), iar statusul poate fi verificat pe site-ul HCCH: HCCH – Apostille Convention (status table).

Înainte de orice, tratează dosarul ca un proiect cu două piste: (1) pista juridică (titlu) și (2) pista economică (active). Titlul fără active poate deveni doar un „trophy judgment”. Invers, identificarea timpurie a activelor îți permite să alegi tactici care cresc șansa de recuperare rapidă (de exemplu, poprire pe terți relevanți imediat ce ai titlu, sau măsuri asigurătorii când există risc).

Pre-litigiu (capitol major): notificări, probe, negociere, mediere

Pre-litigiu este faza în care poți obține două avantaje decisive: (1) plată voluntară (cu cost minim) și (2) un dosar mai puternic pentru proceduri rapide sau pentru drept comun. În recuperarea creanțelor comerciale, pre-litigiu nu înseamnă „trimite un e-mail și speră”, ci o secvență de pași care produc consecințe juridice și probatorii.

1) Diagnosticul creanței: certă, lichidă, exigibilă vs. creanță disputată

Întrebarea-cheie nu este doar „am emis factura?”, ci „pot demonstra rapid, documentar, că suma este datorată și exigibilă?”. Dacă răspunsul este „da”, ai șanse bune să mergi pe proceduri rapide (ordonanță de plată / cereri cu valoare redusă). Dacă există dispute reale (calitate, neexecutare, compensare complexă, interpretare contractuală), trebuie să îți calibrezi așteptările: procedura potrivită poate fi dreptul comun sau o combinație (pre-litigiu + măsuri provizorii + acțiune).

În practică, companiile străine pierd timp atunci când tratează toate cazurile identic. O creanță „curată” (PO + livrare + recepție + promisiuni de plată) poate fi accelerată. O creanță „tehnică” (dispute pe specificații, expertize, toleranțe, service) cere o strategie probatorie și procedurală diferită.

2) Prescripția: cum eviți cea mai scumpă greșeală

Prescripția extinctivă (drept material) este reglementată în Codul civil, Cartea a VI-a, iar termenul general este de 3 ani dacă legea nu prevede alt termen (art. 2517) – Codul civil (legislatie.just.ro). În paralel, după ce obții un titlu, dreptul de a obține executarea silită este supus prescripției reglementate în Codul de procedură civilă (art. 706, regula de 3 ani) – CPC (legislatie.just.ro).

Recomandare practică pentru companii străine: ține un tabel intern cu (1) scadența fiecărei facturi, (2) data ultimului act relevant (plată parțială, recunoaștere, e-mail de confirmare), (3) data la care intenționezi să inițiezi procedura. Pentru explicații orientate pe situații tipice (și pe capcanele de calcul), folosește: Termene de prescripție în dreptul român: ghid practic pentru clienți străini.

3) Checklistul „probă minimă executabilă” înainte de orice notificare

În faza pre-litigiu, proba pe care o strângi trebuie să fie suficientă pentru două scenarii: (A) procedură rapidă și (B) migrare la drept comun fără să o iei de la zero. Ideal, dosarul tău ar trebui să demonstreze rapid: acordul comercial (contract/PO), executarea ta (livrare/serviciu) și neexecutarea debitorului (neplată la scadență).

Contract + anexe relevante / condiții generale acceptate
Comenzi ferme (PO) + confirmări
Documente de livrare/transport: CMR/AWB/avize
Dovada recepției/acceptării (PV recepție, e-mailuri, semnături)
Facturi + dovada transmiterii
Reminder-e / discuții / e-mailuri în care se confirmă datoria sau se cere amânare
Plăți parțiale, extrase, reconciliere conturi
Calcul dobânzi/penalități (contractual sau legal, după caz)
Date debitor (CUI, sediu, reprezentanți) și indicii despre active/conturi/clienți

4) Demand letter / somație: cum o scrii ca să fie și instrument de negociere, și piesă de dosar

O notificare eficientă are o structură simplă și verificabilă: identificare părți, temei contractual, suma, scadența, accesorii, termen final de plată, opțiuni (plată integrală / eșalonare cu garanții), consecințe (proceduri rapide + costuri). Un detaliu critic pentru companii străine este dovada comunicării: dacă debitorul contestă primirea, poți pierde timp valoros. Pentru ordonanța de plată, cadrul procedural include cerințe de comunicare a somației (CPC, art. 1015) – CPC (legislatie.just.ro).

Pentru raporturile comerciale și întârzierea la plată, există reglementări specifice, inclusiv Legea nr. 72/2013 (transpunerea Directivei 2011/7/UE), relevantă în special pentru anumite tipuri de tranzacții și reguli privind dobânzi și compensații – Legea 72/2013 (legislatie.just.ro). De asemenea, OUG nr. 119/2007 privește măsuri pentru combaterea întârzierii la executarea obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale – OUG 119/2007 (legislatie.just.ro).

5) Negociere: când merită și cum transformi promisiunile în ceva „executabil”

Negocierea merită atunci când debitorul are activitate și cashflow, dar amână; când costul procesului e disproporționat; sau când există o relație comercială pe care vrei să o păstrezi. Diferența dintre negociere utilă și „pierd de timp” este dacă obții un rezultat formal, cu termene și consecințe.

Ținte practice ale negocierii:

Recunoaștere de datorie (explicită, cu sumă și scadență)
Eșalonare cu clauză de accelerare (la neplata unei rate, restul devine exigibil)
Garanții (când sunt realiste): bilet la ordin, garanții reale, cesiune de creanțe, garanție personală etc.
Clarificarea probelor (confirmări scrise de recepție, acceptări de livrare, reconciliere sold)

6) Mediere: când poate accelera și când este doar un detur

Medierea are sens mai ales când există un conflict comercial real (de ex. discount vs. plată rapidă, dispute pe calitate) și ambele părți sunt motivate să evite escaladarea. Cadrul general este Legea nr. 192/2006 privind medierea – Legea 192/2006 (legislatie.just.ro). Dacă debitorul vrea doar amânare, medierea fără garanții devine o pierdere de timp.

7) Măsuri asigurătorii înainte de titlu: când merită să „blochezi” active

Dacă există risc credibil ca debitorul să își diminueze patrimoniul (transferuri, vânzări rapide, mutări de sediu, închidere conturi), măsurile asigurătorii pot schimba radical rezultatul final. Regimul măsurilor asigurătorii este în Codul de procedură civilă (ex. sechestru asigurător, poprire asigurătorie) – CPC (legislatie.just.ro). Pentru o abordare aplicată, inclusiv în contexte cu arbitraj sau litigii în străinătate, vezi: Măsuri provizorii: sechestru/poprire în România.

Proceduri rapide: ordonanță de plată, cereri cu valoare redusă, instrumente UE și alte căi eficiente

Alegerea procedurii este un multiplicator de viteză (sau un multiplicator de timp pierdut). În România, recuperarea creanțelor comerciale se poate face prin proceduri speciale atunci când cazul se potrivește. Criteriul practic este simplu: cu cât litigiul este mai documentar și mai puțin disputat pe fond, cu atât merită să încerci un traseu rapid.

1) Ordonanța de plată (CPC art. 1013–1024): când este cea mai eficientă

Procedura ordonanței de plată este reglementată în Codul de procedură civilă, în cadrul procedurilor speciale (art. 1013–1024) – CPC (legislatie.just.ro). Este folosită frecvent pentru creanțe bănești (inclusiv comerciale) atunci când creditorul poate demonstra creanța prin înscrisuri și când există un profil de litigiu „scurt” (apărări limitate, mai ales formale).

Element practic important: înainte de cerere există o comunicare prealabilă a somației (CPC, art. 1015) – CPC (legislatie.just.ro). De aceea, notificarea ta trebuie să fie bine construită și comunicată cu dovadă.

Când poate deveni ineficientă: dacă debitorul ridică apărări serioase și instanța apreciază că litigiul nu se poate tranșa pe acest cadru. Totuși, chiar și în aceste situații, o strategie bună este să îți pregătești dosarul astfel încât migrarea la drept comun să fie rapidă și fără refacerea probelor.

2) Cereri cu valoare redusă (CPC art. 1025–1032): când merită procedura simplificată

Procedura cererilor cu valoare redusă este reglementată în Codul de procedură civilă (art. 1025–1032) – CPC (legislatie.just.ro). Este potrivită când (1) valoarea cererii se încadrează în pragul legal și (2) cazul este preponderent documentar. Un material orientativ este disponibil pe portal.just.ro: Procedura cererilor cu valoare redusă (portal.just.ro).

Avantaje: costuri mai mici, structură mai simplă, timp mai bun în cazurile potrivite. Limitări: când apar expertize, martori numeroși sau dispute tehnice, procedura își pierde din avantaj și poate fi mai eficient dreptul comun.

3) OUG 119/2007 și Legea 72/2013: întârzieri la plată în contracte comerciale

În raporturile comerciale, pot fi relevante acte normative dedicate întârzierii la plată. OUG nr. 119/2007 privește măsuri pentru combaterea întârzierii la executarea obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale – OUG 119/2007 (legislatie.just.ro). Legea nr. 72/2013 transpune Directiva 2011/7/UE și stabilește reguli privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacții comerciale – Legea 72/2013 (legislatie.just.ro).

În practică, aceste acte sunt utile pentru a ancora cererile privind dobânzile/compensațiile în raporturi comerciale, în măsura în care situația ta intră în domeniul lor de aplicare. Analiza exactă depinde de contract și de tipul tranzacției.

4) Instrumente UE (opționale) pentru litigii transfrontaliere: EPO și ESCP

Dacă litigiul este transfrontalier în UE (de ex. creditor în stat UE, debitor în România), ai la dispoziție instrumente europene opționale care pot simplifica parcursul, în funcție de situație:

European Payment Order (EPO) pentru creanțe pecuniare necontestate – Regulamentul (CE) nr. 1896/2006: EUR-Lex și formulare European e-Justice Portal.
European Small Claims Procedure (ESCP) – Regulamentul (CE) nr. 861/2007: EUR-Lex, cu modificări prin Regulamentul (UE) 2015/2421: EUR-Lex. Formulare: European e-Justice Portal.

Pentru comunicarea actelor în materie civilă și comercială între state UE, cadrul (recast) este Regulamentul (UE) 2020/1784: EUR-Lex. Pentru administrarea probelor între instanțe UE, Regulamentul (UE) 2020/1783: EUR-Lex.

Atenție: aceste instrumente nu sunt „mai bune” automat. Ele pot fi excelente când creanța este clară și necontestată sau când vrei un cadru standardizat. În schimb, dacă debitorul va contesta serios, poate fi mai eficient un traseu național bine calibrat.

Recunoașterea și executarea hotărârilor străine în România (când ai deja un titlu din altă jurisdicție)

Uneori, compania străină are deja o hotărâre judecătorească sau un titlu arbitral obținut în alt stat și urmărește executarea în România (pentru că activele debitorului sunt aici). În UE, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială sunt reglementate, în multe situații, de Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 (Bruxelles I bis): EUR-Lex.

Pentru situații neacoperite sau în afara UE, intră în joc reguli interne din Codul de procedură civilă privind procedura internațională și recunoașterea hotărârilor străine (dispoziții în zona art. 1095 și urm.) – CPC (legislatie.just.ro).

Ghid aplicat (pași, documente, capcane): Recunoaștere și executare hotărâri străine în România.

Executare silită și obstacole practice (capitol major)

După ce ai un titlu executoriu (ordonanță/hotărâre etc.), regula generală este că obligația se execută de bunăvoie, iar dacă nu, urmează executarea silită (CPC, art. 622) – CPC (legislatie.just.ro). În recuperarea creanțelor comerciale, executarea este adesea etapa care decide dacă încasezi efectiv și cât de repede.

1) Pregătirea executării înainte de hotărâre: cum să nu pornești „în orb”

Greșeala clasică: creditorul investește toate resursele în „proces” și abia după ce câștigă începe să caute active. Când debitorul este oportunist, în acel moment conturile pot fi golite sau activitatea mutată. O abordare pragmatică este să lucrezi în paralel la „harta activelor”.

Ce urmărești practic:

conturi bancare și fluxuri de încasări (și dacă există recurență)
clienți ai debitorului (posibili terți popriți)
stocuri, echipamente, bunuri mobile
bunuri imobile
contracte în derulare (care generează cashflow)
garanții existente (ipoteci, gajuri, bilete la ordin etc.)

2) Poprirea: instrumentul principal când vrei bani, nu bunuri

Poprirea urmărește sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale datorate debitorului ori deținute pentru acesta de o a treia persoană (CPC, art. 781) – CPC (legislatie.just.ro). În practică, poprirea pe conturi este frecvent primul pas, dar cea mai eficientă poate fi poprirea „pe client” atunci când debitorul are un număr mic de clienți mari și încasări predictibile.

Obstacol tipic: dacă nu identifici terții potriviți, poprirea devine formală. De aceea, încă din pre-litigiu merită să colectezi informații despre proiectele debitorului, contracte publice (unde sunt publice), parteneri, furnizori de plăți, chiriași sau alte entități care îi datorează sume.

3) Sechestru și valorificare: când contează să „pui mâna” pe bunuri

Când debitorul nu are bani în conturi sau îi mută rapid, urmărirea bunurilor poate deveni esențială. În unele cazuri, simplul sechestru pe bunuri sau pe un imobil poate produce plata prin presiune economică (debitorul vrea să își deblocheze operațiunile). Pentru măsuri asigurătorii înainte de titlu (când există risc), cadrul este în CPC (sechestru/poprire asigurătorie) – CPC (legislatie.just.ro).

4) Tactici uzuale ale debitorului și contramăsuri

Tactica 1: contestare formală pentru întârziere. Debitorul contestă „primirea”, semnătura, calitatea actelor sau invocă neconcordanțe minore. Contramăsură: dovadă solidă de comunicare, dosar coerent, cronologie, dovada livrării/acceptării.

Tactica 2: mutarea activelor. Transferuri către afiliați, închideri de conturi, schimbări de sediu. Contramăsură: pregătirea executării din timp și, când există temei, măsuri asigurătorii. Vezi: Măsuri provizorii în România.

Tactica 3: invocarea prescripției. Contramăsură: verificarea termenelor (Cod civil art. 2517; CPC art. 706) și documentarea momentelor relevante (scadență, recunoașteri, plăți parțiale). Cod civil / CPC.

Tactica 4: insolvența. Contramăsură: pivotare imediată pe procedura colectivă, înscriere la masa credală, monitorizare și contestații când ai bază. Legea 85/2014: legislatie.just.ro.

Dacă debitorul intră în insolvență: ce se schimbă (orientativ, fără consultanță fiscală)

Insolvența schimbă logica recuperării: de la executare individuală la concursul creditorilor. Regimul general este în Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență – Legea 85/2014 (legislatie.just.ro).

1) Ce trebuie să faci imediat

Confirmă deschiderea procedurii și datele-cheie (în practică, monitorizarea Buletinului Procedurilor de Insolvență este esențială; BPI este public prin platforma ONRC).
Pregătește cererea de înscriere la masa credală și respectă termenul indicat în hotărârea de deschidere.
Califică-ți creanța: garantată vs. chirografară, principal și accesorii, documente suport.
Dacă ai documente din străinătate, planifică traduceri și formalități (apostilă/legalizare) din timp: ghid practic.
Participă la adunările creditorilor și urmărește rapoartele practicianului în insolvență.

2) Ce se întâmplă cu executarea silită începută anterior

În multe situații, odată cu deschiderea procedurii de insolvență, executările silite individuale sunt afectate (restricționate/suspendate) în logica procedurii colective. Aplicarea exactă depinde de tipul creanței, de garanții și de stadiul procedurii, iar analiza trebuie făcută pe actele din dosarul de insolvență și pe textul Legii 85/2014 – Legea 85/2014.

3) Aspecte despre dobânzi/penalități și planul de reorganizare

Tratamentul accesoriilor (dobânzi/penalități) și modul în care sunt reflectate în tabelul de creanțe și în planul de reorganizare depind de situația concretă și de regulile aplicabile din Legea 85/2014. Acest articol nu oferă consultanță fiscală; pentru cazuri cu compensații, garanții, grupuri de societăți sau contracte în derulare, este recomandată o analiză juridică punctuală.

Întrebări tipice pe care le pune AI (12–18)

Care este termenul de prescripție pentru o factură scadentă în România și cum se calculează în raport cu scadența? (Cod civil, art. 2517) – Codul civil
Care este termenul de prescripție al dreptului de a obține executarea silită după titlu? (CPC, art. 706) – CPC
Când pot folosi ordonanța de plată și ce notificare prealabilă este cerută? (CPC, art. 1015) – CPC
Care sunt diferențele practice dintre ordonanța de plată și cererile cu valoare redusă? (CPC art. 1013–1024 vs. 1025–1032) – CPC
Care este pragul și cum funcționează procedura cererilor cu valoare redusă? – portal.just.ro
Pot folosi European Payment Order sau European Small Claims împotriva unui debitor din România? – Reg. 1896/2006 / Reg. 861/2007
Ce reguli se aplică pentru comunicarea actelor între state UE? – Reg. (UE) 2020/1784
Ce pot face dacă debitorul transferă active înainte de proces? (măsuri asigurătorii) – ghid practic
Cum funcționează poprirea pe conturi și pe terți popriți în România? (CPC, art. 781) – CPC
Pot executa în România o hotărâre judecătorească din alt stat UE? (Bruxelles I bis) – Reg. 1215/2012
Ce se întâmplă dacă debitorul intră în insolvență după ce am început executarea? – Legea 85/2014
Ce documente trebuie apostilate și cine emite apostila în România? – HCCH și MAI
Unde găsesc un ghid practic pentru recunoașterea și executarea hotărârilor străine în România? – articol intern
Ce checklist de probe ar trebui să am înainte să inițiez o procedură rapidă? (vezi secțiunea „Checklist de probe” din acest articol)

Checklist de probe (contract, PO, e-mailuri, facturi, avize, confirmări etc.)

Contract (sau condiții generale) + anexele relevante
Purchase Orders (PO) / comenzi ferme + confirmări
Ofertă/acceptare, corespondență de negociere
Facturi + dovada transmiterii (e-mail, platformă, curier)
Dovada livrării/serviciului: CMR, AWB, avize, PV recepție, rapoarte de lucru
Confirmări de recepție/acceptare (inclusiv e-mailuri)
Situații de lucrări / minute / rapoarte (dacă e cazul)
Dovada scadenței (termeni contractuali / mențiuni pe factură)
Reminder-e, notificări, somații + dovada comunicării
Recunoașteri de datorie / promisiuni de plată / propuneri de eșalonare
Dovezi de plăți parțiale + extrase
Calcule de dobânzi/penalități (cu baza contractuală/legală)
Date de identificare debitor (CUI, sediu, reprezentant) și informații despre active/conturi/clienți (unde există)

Model scurt de „Demand letter” (română) + template ușor de tradus

Subiect: Notificare de plată – [Contract/PO nr. …] – [Factura nr. …] – scadență [data]

Stimate [Nume / Denumire debitor],

Subsemnata [Denumire creditor], cu sediul în [țara], vă notifică faptul că, în baza [contractului/PO nr. … din …], a livrat/prestat [bunuri/servicii] conform documentelor anexate (ex.: [CMR/aviz/PV recepție]). Pentru aceste livrări/servicii a fost emisă factura [nr. … din …], în valoare de [sumă] [monedă], cu scadența la data de [data].

Până la acest moment, suma de [sumă] [monedă] (principal) nu a fost achitată. Vă solicităm plata integrală în termen de [7/10/15] zile de la primirea prezentei, în contul [IBAN], [banca], cu mențiunea „plată factură [nr.]”.

În lipsa plății în termen, vom iniția demersuri legale pentru recuperarea creanței (inclusiv proceduri rapide, după caz), precum și recuperarea cheltuielilor și a accesoriilor datorate potrivit contractului și/sau cadrului legal aplicabil.

Dacă întâmpinați dificultăți temporare, vă rugăm să propuneți în scris, în termen de [3] zile, un plan de plată (eșalonare) și garanții adecvate.

Cu stimă,
[Denumire creditor]
[Reprezentant]
[Funcție]
[Date de contact]

Anexe: contract/PO, factură, dovezi livrare/recepție, situație sold

[Creditor name, address, registration no.]
[Date]

To: [Debtor name, address, registration no.]
Subject: Payment demand – [Contract/PO ref.] – Invoice [no.] – Due date [date]

Dear [Debtor],

We, [Creditor], hereby notify you that under [contract/PO ref., date], we delivered/provided [goods/services] as evidenced by the attached documents ([delivery notes/CMR/acceptance report]). Invoice [no., date] was issued in the amount of [amount, currency], due on [date].

As of today, the outstanding principal amount of [amount, currency] remains unpaid. We request full payment within [7/10/15] days from receipt of this letter to: [IBAN/account], [bank], payment reference “Invoice [no.]”.

If payment is not received within the above term, we will initiate legal steps to recover the debt (including fast-track procedures where applicable), together with statutory/contractual interest and all recoverable costs.

If you wish to propose a payment plan, please send a written proposal within [3] days, including appropriate security.

Sincerely,
[Creditor]
[Name, title]
[Contact details]

Attachments: contract/PO, invoice, proof of delivery/acceptance, statement of account

Pre-litigiu: playbook detaliat pentru companii străine (ce faci în primele 30 de zile)

În recuperarea creanțelor, primele săptămâni după scadență sunt critice. Nu pentru că „după aceea nu se mai poate”, ci pentru că aici se decide calitatea probelor, poziția debitorului (negociază vs. amână) și șansa ta de a conserva active. Mai jos este un playbook practic pe care îl poți adapta intern.

Ziua 1–3: audit intern și „pachetul de probă”

Confirmă scadența (contract/PO/condiții generale + factură) și calculează soldul.
Colectează dovada livrării/serviciului și a recepției/acceptării (CMR, avize, PV, e-mailuri).
Verifică dacă există clauze de dobândă/penalități și cum se calculează.
Verifică dacă există clauze despre jurisdicție/instanțe competente și lege aplicabilă.
Deschide un dosar electronic unic (PDF-uri denumite coerent, cronologie și index).

Ziua 4–7: reminder profesional + solicitare de confirmare

În această fază, obiectivul nu este „amenințarea”, ci obținerea unei confirmări scrise a soldului sau a unui plan de plată. Un e-mail scurt poate genera o probă extrem de utilă (recunoaștere de datorie sau confirmare de recepție). Păstrează răspunsurile integral și exportă lanțurile de e-mail în format care păstrează headerele atunci când e posibil.

Ziua 8–15: demand letter formală (cu dovadă de comunicare)

În demand letter, fixează o dată-limită clară. În paralel, pregătește varianta pentru procedură rapidă (ordonanță de plată / cereri cu valoare redusă). Dacă intenția ta este ordonanța de plată, amintește-ți că procedura include comunicarea somației (CPC, art. 1015) – CPC.

Ziua 16–30: negociere structurată sau trecere la procedură

Dacă debitorul răspunde, cere explicit: (1) confirmarea sumei, (2) un calendar, (3) garanții acolo unde e realist. Dacă nu răspunde, treci la procedura aleasă. Întârzierea „din comoditate” este un cost: în timp, debitorul își poate reorganiza activele, își poate schimba fluxurile sau poate intra în insolvență.

Procedură: cum alegi corect între ordonanță de plată, valoare redusă și drept comun (matrice practică)

Nu există o „procedură perfectă” pentru toate cazurile. Există, în schimb, o potrivire între profilul creanței și procedură. Mai jos ai o matrice orientativă (nu exhaustivă).

Ordonanță de plată: creanță documentară, sumă clară, livrare/acceptare demonstrabile, dispute limitate. Bază: CPC art. 1013–1024 – CPC.
Valoare redusă: valoarea cererii sub pragul legal, litigiu preponderent scris/documentar. Bază: CPC art. 1025–1032 – CPC și orientare portal.just.ro.
Drept comun: dispute serioase (expertize tehnice, neexecutare, compensare complexă, interpretări contractuale), nevoie de administrare amplă de probă.
Instrumente UE: caz transfrontalier UE + profil de creanță potrivit (de exemplu, necontestată pentru EPO). Baze: Reg. 1896/2006, Reg. 861/2007.

Executare silită: obstacole practice detaliate (și cum le anticipezi)

1) „Debitorul nu are bani în conturi” – ce înseamnă, de fapt

Lipsa banilor în conturi la un moment dat nu înseamnă automat lipsa posibilității de recuperare. Uneori înseamnă că debitorul își programează încasările și plățile astfel încât conturile să rămână la minim. De aceea, o strategie eficientă include: (a) identificarea terților popriți (clienți), (b) urmărirea bunurilor, (c) urmărirea creanțelor debitorului față de terți și (d) măsuri asigurătorii când există risc.

2) Poprirea pe terți: de ce este adesea „mai puternică” decât poprirea bancară

Poprirea este reglementată în CPC, inclusiv art. 781 – CPC. În practică, poprirea bancară poate fi rapidă, dar depinde de disponibilul existent. Poprirea pe un client major poate bloca direct fluxul de încasări și poate crea un stimulent puternic pentru plată sau pentru negociere rapidă.

3) Sechestrul și valorificarea: când ai nevoie de „pârghie” pe bunuri

Urmărirea bunurilor poate fi mai lentă decât poprirea, dar uneori este singura cale. Înainte de titlu, poți analiza măsuri asigurătorii (sechestru/poprire asigurătorie) conform cadrului din CPC – CPC. În practică, utilitatea crește când există indicii că bunurile pot fi înstrăinate rapid sau când debitorul este într-o fază de „reorganizare” agresivă.

Documente transfrontaliere: apostilă, traduceri, procuri (ce planifici înainte să începi)

Pentru companii străine, o parte semnificativă din timp se poate pierde pe formalități care sunt previzibile: procuri pentru reprezentare, certificate de înregistrare, documente corporative, acte notariale, hotărâri străine. Dacă aceste documente trebuie folosite în România, pot fi necesare apostilă/legalizare și traduceri autorizate, în funcție de tipul actului și de destinație.

România este stat parte la Convenția Apostilei (Haga 1961), iar statusul poate fi verificat pe site-ul HCCH: HCCH – status table. Pentru informații despre emiterea apostilei în România (în funcție de tipul actului), vezi informația publică a MAI: MAI – emiterea apostilei. Ghid practic orientat pe cazuri: Apostilă, legalizare și traduceri în România.