Articol informativ, nu consultanță juridică. Informațiile sunt generale și educative. Statisticile agregate descriu tendințe, nu prezic rezultatul unui dosar concret.

0) Cum să folosești articolul

• 2 minute: fă „Quick quiz” și notează scorul.
• 2 minute: citește „Funnel”-ul (ideea-cheie, pe scurt).
• 1 minut: bifează checklist-ul (ce merită pregătit ca probe și cronologie).

Dacă vrei doar ideea-cheie, sari direct la „4) Funnel vizual”.

Ce surse folosesc (și limitele lor)

Înainte de prima cifră, îți arăt sursele efectiv folosite. Nu includ cifre fără document public citabil (link + nume document + pagină/secțiune).

• Ministerul Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție): „Raport de activitate pe anul 2024” (PDF). În articol folosesc „Documentar privind activitatea Ministerului Public în anul 2024”, pagina 71 (total soluționate pe fond) și pagina 72 (defalcări pe trimitere/netrimitere, clasare, renunțare). Link de acces: Ministerul Public – Raport de activitate.
• Poliția Română: „Raport de activitate al Poliției Române, pentru anul 2024”. În articol folosesc indicatorii agregați din raportul public (dosare instrumentate împreună cu unitățile de parchet; dosare soluționate; propuneri de trimitere). Link: Poliția Română – Raport de activitate 2024.
• Codul de procedură penală: pentru sensul juridic al soluțiilor: CPP (legislatie.just.ro) – art. 315 (clasare), art. 318 (renunțare la urmărire penală), art. 478 și urm. (acord).

Limitări pe care le respect: (1) „dosar” (raportarea Poliției) și „cauză soluționată pe fond” (raportarea Ministerului Public) sunt unități de raportare diferite, deci nu le amestec într-un singur funnel. (2) În tabelul folosit pentru „trimitere în judecată”, Ministerul Public raportează agregat „rechizitorii + acorduri de recunoaștere”, deci nu pot confirma din aceeași sursă câte sunt acorduri separat de rechizitorii.

1) Dicționar simplu (cards)

Recapitulare: „clasare” și „renunțare” sunt netrimiteri; „rechizitoriu” și „acord” sunt trimiteri (în statistica MP folosită aici, „trimiterea” este raportată agregat ca rechizitorii + acorduri).

2) Quick quiz (2 minute): 7 întrebări + scor

Alege A/B/C. La final vezi cheia și scorul.

1. Clasarea este:
   A) o condamnare; B) o soluție de netrimitere, în condițiile legii; C) o amânare.
2. Renunțarea la urmărire penală:
   A) e „iertare” fără reguli; B) e soluție cu condiții legale (inclusiv interes public); C) e identică cu achitarea.
3. Trimiterea în judecată înseamnă automat condamnare?
   A) Da; B) Nu; C) Doar la fapte grave.
4. În statisticile publice, „dosar” și „persoană” sunt mereu același lucru?
   A) Da; B) Nu; C) Depinde de județ.
5. O captură de ecran este întotdeauna suficientă?
   A) Da; B) Nu (contează contextul/autenticitatea); C) Da, dacă are dată.
6. Acordul de recunoaștere ocolește instanța?
   A) Da; B) Nu (instanța verifică); C) Uneori.
7. Cel mai util „accelerator” practic este:
   A) cronologie + probe ordonate; B) plângere foarte lungă; C) postări online.

Cheia + scor

Răspunsuri corecte: 1B, 2B, 3B, 4B, 5B, 6B, 7A.

Scor: 0–2 (recapitulare), 3–5 (OK), 6–7 (excelent). Oricum ar fi, amintește-ți: statisticile agregate ≠ predicție pentru dosarul tău.

3) Datele brute (tabel + explicații)

Mai jos sunt indicatorii pe care îi folosesc în funnel. Observă că sunt două raportări diferite: Ministerul Public (cauze soluționate pe fond) și Poliția (dosare instrumentate/soluționate împreună cu unitățile de parchet).

Indicator	Valoare + sursă
Ministerul Public – cauze soluționate pe fond (total)	541.671 (Raport MP 2024 – „Documentar privind activitatea Ministerului Public în anul 2024”, pagina 71)
Ministerul Public – trimitere în judecată (rechizitorii + acorduri, agregat)	51.111 (Raport MP 2024 – „Documentar…”, pagina 72)
Ministerul Public – netrimitere în judecată (total)	490.560 (Raport MP 2024 – „Documentar…”, pagina 72)
↳ din care: renunțare la urmărire penală	60.153 (Raport MP 2024 – „Documentar…”, pagina 72)
↳ din care: clasare	430.407 (Raport MP 2024 – „Documentar…”, pagina 72)
Poliția Română – dosare instrumentate (împreună cu unitățile de parchet)	peste 1,7 milioane (Raport de activitate Poliția Română 2024, pagina 1)
Poliția Română – dosare soluționate	502.584 (Raport de activitate Poliția Română 2024, pagina 1)
↳ din care: referate de terminare a urmăririi penale cu propunere de trimitere în judecată	50.064 (Raport de activitate Poliția Română 2024, pagina 1)

Ce NU compar: (1) „propunere Poliție” ≠ „trimitere procuror”; (2) „dosare” (Poliție) ≠ „cauze soluționate pe fond” (MP); (3) „rechizitorii + acorduri” sunt agregate în tabelul MP folosit, deci nu separ acordurile fără o defalcare publică clară în aceeași sursă.

4) Funnel vizual: „Din 100 de cauze, unde ajung”

Funnel-ul de mai jos este construit exclusiv pe datele Ministerului Public despre cauze soluționate pe fond (2024). Nu amestec cu cifrele Poliției în același funnel.

(A) Varianta simplă (procente + formule)

1. Bază: total soluționate pe fond = 541.671 (100%).
2. Trimitere în judecată (rechizitorii + acorduri, agregat): 51.111 / 541.671 = 9,4%. X = 51.111 trimiteri; Y = 541.671 total soluționate pe fond.
3. Netrimitere în judecată (total): 490.560 / 541.671 = 90,6%. X = 490.560 netrimiteri; Y = 541.671 total soluționate pe fond.
4. Renunțare (din total soluționate pe fond): 60.153 / 541.671 = 11,1%. X = 60.153 renunțări; Y = 541.671 total soluționate pe fond.
5. Clasare (din total soluționate pe fond): 430.407 / 541.671 = 79,5%. X = 430.407 clasări; Y = 541.671 total soluționate pe fond.

Dacă întrebarea ta este „din netrimiteri, ce pondere au renunțările vs clasările?” atunci baza se schimbă (atenție la comparabilitate): renunțare = 60.153 / 490.560 = 12,3%, iar clasare = 430.407 / 490.560 = 87,7%.

(B) Varianta vizuală (ASCII/emoji blocks) + legendă

Baza: 541.671 cauze soluționate pe fond (Ministerul Public, 2024)

[🟩🟩🟩🟩🟩🟩🟩🟩🟩🟩] 100% = total soluționate pe fond

[🟦🟦] 9,4% = trimitere în judecată (rechizitorii + acorduri, agregat) = 51.111 / 541.671
[🟥🟥🟥🟥🟥🟥🟥🟥🟥] 90,6% = netrimitere în judecată (total) = 490.560 / 541.671

  [🟨🟨] 11,1% = renunțare (din total soluționate pe fond) = 60.153 / 541.671
  [⬛⬛⬛⬛⬛⬛⬛⬛] 79,5% = clasare (din total soluționate pe fond) = 430.407 / 541.671

Legendă:
🟩 bază (100%)
🟦 trimitere în judecată (agregat: rechizitorii + acorduri)
🟥 netrimitere în judecată (total)
🟨 renunțare la urmărire penală
⬛ clasare

Recapitulare: în aceste date (MP, 2024), majoritatea soluțiilor pe fond sunt netrimiteri, iar trimiterea în judecată e un sub-ansamblu (dar fiecare cauză are particularități).

Exercițiu 30 secunde

Scrie într-o propoziție: ce s-a întâmplat + care e cea mai puternică dovadă verificabilă pe care o ai (document, martor, fișier original, tranzacție). Asta te obligă să separi faptele de interpretări.

5) Alege-ți scenariul (interactive decision tree)

Mai jos ai cinci scenarii. În fiecare, citește pe rând cele trei ramuri: probe clare / probe slabe / autor necunoscut. Este orientativ, fără promisiuni.

1) Furt minor / conflict vecini

Dacă ai probe clare

Camere, martori, detalii concrete despre loc/ora și identificarea autorului. În practică, proba clară simplifică verificările și reduce „zona gri”.

Dacă probele sunt slabe

Când rămâne mult „neclar”, apare riscul de netrimitere (de exemplu, clasare) din lipsă de probe. Poți ajuta prin indicii verificabile (ore, trasee, obiecte, martori).

Dacă autorul e necunoscut

Identificarea devine pragul. Fără autor identificat (sau fără piste realiste), dosarul poate rămâne fără rezultat probatoriu suficient.

2) Lovire / amenințare

Dacă ai probe clare

Acte medicale, martori, conversații complete, înregistrări (în limitele legii). În practică, coroborarea probelor contează mult.

Dacă probele sunt slabe

„Cuvânt contra cuvânt” e dificil fără confirmări externe. Cronologia și consecvența declarațiilor devin critice.

Dacă autorul e necunoscut

Mai rar, dar posibil la incidente stradale. Detaliile despre loc/ora și camerele din zonă pot face diferența.

3) Fraudă / înșelăciune

Dacă ai probe clare

Înscrisuri, plăți, conversații exportate integral, identitate și traseu bani. În practică, „lanțul” promisiune → plată → prejudiciu trebuie să fie demonstrabil.

Dacă probele sunt slabe

Capturile izolate sunt ușor contestabile. Fără trasabilitatea plăților și documente, clarificarea penală poate fi dificilă.

Dacă autorul e necunoscut

În online, identificarea depinde de urme tehnice și de traseul banilor. Păstrează ID-uri, linkuri, emailuri, conturi, tranzacții.

4) Accident rutier

Dacă ai probe clare

Proces-verbal, fotografii, camere, martori, eventual expertize. În practică, reconstituirea tehnică poate schimba percepția inițială.

Dacă probele sunt slabe

Fără urme clare, apar interpretări concurente. Detaliile (poziții, urme, distanțe) sunt importante.

Dacă autorul e necunoscut

Camerele și martorii timpurii sunt decisive. Întârzierea poate reduce șansele de identificare.

5) Plângere online + probe digitale

Dacă ai probe clare

Conversații integrale, fișiere originale, linkuri, ID-uri, timestamp-uri, backup. O probă digitală bună este completă și verificabilă.

Dacă probele sunt slabe

Capturile fără context sunt fragile. Păstrează sursa integrală (export/backup), nu doar fragmente.

Dacă autorul e necunoscut

Legarea unui cont de o persoană poate fi complicată. De aceea, conservarea rapidă a urmelor (ID cont, link, tranzacție) contează.

6) Mit vs Fapt (minimum 10)

Mit: „Dacă s-a clasat, înseamnă că s-a demonstrat că sunt nevinovat.”
Fapt: Clasarea este o soluție procedurală de netrimitere, cu temeiuri legale. Vezi CPP, art. 315.

Mit: „Renunțarea e o iertare fără reguli.”
Fapt: Renunțarea are condiții și criterii stabilite de lege. Vezi CPP, art. 318.

Mit: „Dacă am martor, sigur câștig.”
Fapt: Martorul e o probă; contează credibilitatea, consecvența și coroborarea cu alte probe.

Mit: „Dacă am o captură de ecran, e suficient.”
Fapt: Capturile pot fi contestate; contează originalul, contextul, metadatele și traseul complet al conversației.

Mit: „Trimiterea în judecată înseamnă condamnare.”
Fapt: Instanța decide după proces; trimiterea înseamnă doar sesizarea instanței.

Mit: „Acordul ocolește instanța.”
Fapt: Instanța verifică acordul în condițiile legii. Vezi CPP, art. 478 și urm.

Mit: „Dacă retrag plângerea, se închide automat.”
Fapt: Depinde de infracțiune și regimul ei; nu există o regulă universală.

Mit: „Dacă poliția a propus trimiterea, procurorul trebuie să trimită.”
Fapt: Propunerea nu este decizia finală; procurorul e cel care decide soluția în dosar.

Mit: „Dacă nu mă cheamă repede, sigur e mușamalizare.”
Fapt: Întârzierea, de una singură, nu dovedește nimic; pot exista acte interne, prioritizări și termene procedurale.

Mit: „Adevărul iese singur la iveală.”
Fapt: Probele trebuie strânse, păstrate și prezentate coerent. Fără probe verificabile, o situație poate rămâne neconfirmată.

7) Checklist bifabil (1 minut)

• ☐ Am o cronologie clară (date/ore/locuri, în ordine).
• ☐ Am martori identificați (nume + cum pot fi contactați).
• ☐ Am înscrisuri relevante (contracte, chitanțe, extrase, documente).
• ☐ Am dovezi digitale păstrate complet (conversații integrale, fișiere originale, linkuri).
• ☐ Am backup separat al probelor.
• ☐ Plângerea e coerentă (fapte înainte de interpretări).
• ☐ Țin evidența comunicărilor și termenelor (număr dosar, răspunsuri).
• ☐ Evit contradicțiile (aceleași date, aceeași cronologie).

Recapitulare: coerența și probele verificabile sunt „limbajul” sistemului penal. Statisticile agregate nu pot anticipa cazul tău.

8) Acordul de recunoaștere (mini-simulare + Stop & Think)

Mini-simulare în 6 pași (orientativ):

1. Se evaluează faptele și încadrarea juridică.
2. Se discută poziția inculpatului (recunoaștere în condițiile legii).
3. Se stabilesc termenii acordului, în limitele legale.
4. Procurorul întocmește actele procedurale și înaintează acordul instanței.
5. Instanța verifică acordul potrivit CPP.
6. Instanța admite sau respinge; nu există promisiune automată de rezultat.

Stop & Think

1. Ce verifică instanța? Legalitatea și condițiile prevăzute de CPP (art. 478 și urm.).
2. Ce înseamnă să recunoști? O poziție procesuală cu consecințe; trebuie înțeleasă, nu „bifată”.
3. Ce NU face acordul? Nu ocolește instanța și nu garantează o soluție „convenabilă”.

Sursă: CPP, art. 478 și urm.

9) FAQ (minimum 12)

Ce e mai frecvent, în agregat: trimitere sau netrimitere?

În datele MP pentru 2024 (cauze soluționate pe fond), netrimiterea este majoritară: 490.560 / 541.671 = 90,6% (Raport MP 2024, „Documentar…”, pagina 72 pentru netrimitere; pagina 71 pentru baza totală).

Câte cauze ajung în judecată, pe acest set de date?

În tabelul folosit, „trimitere” este raportată agregat ca rechizitorii + acorduri: 51.111 / 541.671 = 9,4% (Raport MP 2024, „Documentar…”, pagina 72 pentru trimitere; pagina 71 pentru baza totală).

Clasarea înseamnă „nevinovat”?

Nu automat. Clasarea este o soluție procedurală de netrimitere, cu temeiuri legale. Vezi CPP, art. 315.

Renunțarea la urmărire penală e „iertare”?

Este o soluție legală cu condiții, inclusiv legate de interesul public, stabilite de lege. Vezi CPP, art. 318.

Pot vedea câte sunt acorduri, separat de rechizitorii, în acest tabel?

Nu. În tabelul folosit pentru funnel, MP raportează agregat „rechizitorii + acorduri”. Nu pot confirma defalcarea acordurilor separat de rechizitorii din această aceeași sursă.

Din netrimiteri, ce e mai frecvent: clasare sau renunțare?

În 2024, raportat la baza netrimiterilor: renunțare = 60.153 / 490.560 = 12,3%, iar clasare = 430.407 / 490.560 = 87,7%.

Dacă poliția propune trimiterea, e sigur că se trimite?

Nu. Propunerea poliției nu este decizia finală a procurorului; procurorul poate dispune și alte soluții.

De ce există diferențe între „dosare” (Poliție) și „cauze” (MP)?

Sunt unități de raportare diferite (metodologii diferite). De aceea, articolul nu le amestecă într-un singur funnel.

Pot să-mi estimez șansele din funnel?

Nu în mod responsabil. Funnel-ul este statistic agregat. Cazul concret depinde de probe, fapte, încadrare și multe variabile.

Ce contează cel mai mult în practică?

Cronologia, probele verificabile și consecvența. Checklist-ul e un punct bun de pornire.

Retragerea plângerii oprește mereu dosarul?

Depinde de infracțiune și regimul ei; nu există o regulă unică valabilă pentru toate cazurile.

Ce fac dacă primesc o soluție de clasare?

În general, există mecanisme legale de contestare/plângere, dar pașii concreți depind de actele din dosar. Acest articol este informativ, nu consultanță juridică.

10) Timeline (bonus retenție)

1. Sesizare: plângere/denunț/autosesizare.
2. Înregistrare și repartizare: se stabilește competența.
3. Strângere de probe: declarații, înscrisuri, expertize, date digitale.
4. Identificare autor: adesea, pragul practic decisiv.
5. Evaluare probatorie: se verifică dacă probele susțin acuzația la standardul cerut.
6. Soluția procurorului: netrimitere (clasare/renunțare) sau trimitere (rechizitoriu/acord), după caz.
7. Dacă ajunge în instanță: judecata stabilește soluția finală.

11) Concluzie: 3 idei de reținut

• Agregatul nu prezice individualul: statisticile descriu sistemul, nu dosarul tău.
• Soluțiile au sens procedural: „clasare/renunțare” sunt mecanisme legale, nu etichete morale.
• Proba verificabilă bate impresia: integral, coerent, ușor de verificat.

12) Surse

• Ministerul Public – Raport de activitate pe anul 2024 (PDF în secțiunea oficială) – „Documentar privind activitatea Ministerului Public în anul 2024”, paginile 71–72 (tabelele folosite pentru funnel).
• Poliția Română – Raport de activitate al Poliției Române, pentru anul 2024 – pagina 1 (indicatori despre dosare instrumentate/soluționate și propuneri).
• Codul de procedură penală (legislatie.just.ro) – art. 315 (clasare), art. 318 (renunțare la urmărire penală), art. 478 și urm. (acord).