Ai primit notificare de conformare sau aviz de verificare a situației fiscale personale: cum eviți o decizie de impunere uriașă sau un dosar penal

Dacă ești persoană fizică cu patrimoniu semnificativ – antreprenor, freelancer cu venituri mari, profesionist cu mai multe surse de venit (chirii, dividende, crypto, investiții, venituri din străinătate) – o notificare de conformare ANAF persoană fizică sau un aviz de verificare a situației fiscale personale nu este „o scrisoare de informare”, ci primul pas într-o procedură care poate duce la:

• stabilirea unor diferențe mari între veniturile declarate și ANAF, cu impozit suplimentar + dobânzi + penalități;
• decizie de impunere uriașă, care poate duce la popriri și executare silită;
• sesizare penală pentru evaziune fiscală sau spălare de bani, cu risc de dosar penal.

Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, dar și varianta consolidată ANAF Codul de procedură fiscală 2023) reglementează distinct verificarea situației fiscale personale a persoanelor fizice, completată de proceduri și modele aprobate prin ordine ANAF, în special:

• Ordinul ANAF nr. 675/2018, modificat prin OPANAF nr. 417/2023, privind metodele indirecte de stabilire a veniturilor și modelul notificării de conformare;
• OPANAF nr. 2117/2018, privind modelul și conținutul raportului de verificare și al deciziei de impunere pentru verificarea situației fiscale personale;
• Broșurile și ghidurile ANAF despre verificarea situației fiscale personale și notificarea de conformare.

În plus, ANAF beneficiază de schimb automat de informații la nivel european, pe baza Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, iar eventualele suspiciuni de spălare de bani se raportează în contextul legislației europene și naționale anti-spălare de bani, inclusiv Directiva (UE) 2018/1673 privind combaterea spălării banilor prin mijloace de drept penal și Legea nr. 129/2019.

Acest articol explică, pas cu pas, ce înseamnă notificarea de conformare, avizul de verificare a situației fiscale personale, raportul de verificare și decizia de impunere, cum se calculează diferențele dintre veniturile declarate și cele estimate de ANAF, cum îți pregătești apărarea și cum eviți ca situația fiscală să se transforme într-un dosar penal.

1. De la notificare de conformare la decizie de impunere: traseul complet

În cazul persoanelor fizice cu averi și fluxuri financiare relevante, procedura are, în esență, trei etape:

1. Notificarea de conformare – ANAF îți comunică faptul că, în urma unei analize de risc, a identificat potențiale neconcordanțe între veniturile estimate și cele declarate. Nu este o simplă scrisoare, ci o invitație formală să te conformezi benevol, înainte să înceapă verificarea situației fiscale personale.
2. Avizul de verificare a situației fiscale personale – dacă, după notificare, diferențele rămân neexplicate sau riscul este considerat ridicat, ANAF emite un aviz de verificare, în baza art. 138 Cod procedură fiscală și a procedurii detaliate în OPANAF nr. 675/2018. Acesta îți fixează data de începere a verificării și termenul pentru a depune documentele și declarația de patrimoniu și venituri.
3. Raportul de verificare și decizia de impunere – la final, ANAF întocmește un raport de verificare a situației fiscale personale și, dacă stabilește venituri suplimentare impozabile, emite o decizie de impunere pentru impozit pe venit (și eventual contribuții), potrivit modelului din OPANAF nr. 2117/2018.

În paralel, dacă organul fiscal constată fapte ce pot constitui infracțiuni (de exemplu, ascunderea veniturilor impozabile sau disimularea provenienței sumelor), Codul de procedură fiscală prevede în articolele despre constatarea faptelor ce pot constitui infracțiuni și colaborarea cu organele penale (art. 349–350 CPF) obligația organului fiscal de a sesiza organele de urmărire penală.

2. Notificarea de conformare ANAF persoană fizică: ce înseamnă și de ce nu e „o simplă scrisoare”

2.1. Baza legală și scopul notificării de conformare

Notificarea de conformare ANAF persoană fizică este reglementată, ca instrument, de Codul de procedură fiscală (art. 140¹ – introdus și modificat prin acte ulterioare) și detaliată în OPANAF nr. 675/2018, care aprobă modelul notificării și procedura de comunicare.

Procedura este următoarea:

• ANAF efectuează o analiză de risc asupra persoanelor fizice, pe baza unor indicatori fiscali și patrimoniali (venituri declarate, creșterea patrimoniului, cheltuieli personale, fluxuri de trezorerie), conform art. 3–10 din OPANAF nr. 675/2018.
• Pe baza acestei analize, se identifică persoanele fizice cu risc de neconformare și se întocmește o listă în ordine descrescătoare a nivelului de risc.
• Înainte de a decide verificarea situației fiscale personale, ANAF transmite notificarea de conformare, prin care te informează că există un risc de neconformare și îți oferă un termen (de regulă 30 de zile) pentru a:
  • depune declarații rectificative;
  • plăti diferențele de impozit (dacă recunoști neconformarea);
  • transmite clarificări și documente justificative pentru a combate riscul identificat.

În broșura ANAF dedicată notificării de conformare se subliniază expres că neconformarea în termenul acordat poate conduce la declanșarea verificării situației fiscale personale și că, pentru anumite valori ale riscului, ANAF este obligată să inițieze verificarea după expirarea termenului.

2.2. De ce notificarea nu este „doar informativă”

Chiar dacă nu este încă un act administrativ fiscal (de tip decizie de impunere), notificarea de conformare are efecte extrem de concrete:

• este documentată în dosarul tău fiscal – va fi anexată ulterior la raportul de analiză de risc și la eventualul raport de verificare;
• începe să curgă termenul de 30 de zile (conform art. 140¹ CPF) în care poți să corectezi sau să explici situația; după acest termen, ANAF poate continua cu măsuri mai intruzive;
• răspunsul tău (sau lipsa lui) poate fi interpretat ca indicativ al comportamentului de bună-credință sau, dimpotrivă, de persistență în neconformare.

De aceea, abordarea „mai vedem noi, e doar o scrisoare standard” este una dintre cele mai periculoase greșeli. Din perspectiva strategiei, notificarea este momentul ideal pentru a discuta cu un avocat verificare situație fiscală personală București și cu un expert contabil, înainte ca procedura să se transforme într-o verificare formală.

3. Avizul de verificare a situației fiscale personale: ce fac concret?

3.1. Ce este avizul de verificare a situației fiscale personale

Verificarea situației fiscale personale este reglementată la art. 138 și urm. din Codul de procedură fiscală, iar procedura este detaliată în OPANAF nr. 675/2018. Avizul de verificare este actul prin care ANAF:

• îți comunică data de începere a verificării;
• precizează perioada supusă verificării (de exemplu 2018–2022);
• îți indică locul desfășurării verificării (sediul ANAF sau alt loc convenit, conform manualului de control fiscal Manualul de control fiscal 2023);
• îți comunică termenul pentru depunerea documentelor și a declarației de patrimoniu și de venituri.

Conform OPANAF nr. 675/2018 și OPANAF nr. 2117/2018, avizul:

• se comunică cu cel puțin 15 zile înainte de data de începere a verificării;
• este însoțit de „Carta drepturilor și obligațiilor persoanei fizice supuse verificării situației fiscale personale” – document care îți explică drepturile și obligațiile în timpul verificării;
• include termenul (de regulă 60 de zile de la comunicare, cu posibilitatea prelungirii o singură dată cu 30 de zile) pentru depunerea documentelor și a Declarației de patrimoniu și venituri, aprobată prin OPANAF nr. 3704/2015.

3.2. Aviz de verificare a situației fiscale personale: „ce fac” în primele zile

Dacă ai primit un aviz de verificare a situației fiscale personale ce fac imediat?

1. Nu suna inspectorul „la nervi” și nu da explicații pe fugă, la telefon. Tot ce spui informal poate fi consemnat ulterior în procesul-verbal sau în raport, într-o formă dezavantajoasă.
2. Scanează și arhivează avizul și anexele (Carta drepturilor, eventual extras din raportul de analiză de risc). Trimite-le avocatului și contabilului.
3. Stabilește o strategie împreună cu un avocat specializat în verificarea situației fiscale personale avocat și cu un expert contabil: ce perioadă este verificată, ce tipuri de venituri sunt în discuție, ce „găuri” pot apărea între veniturile declarate și fluxurile reale de bani.
4. Începe imediat inventarierea documentelor – nu aștepta aproape de termenul de 60 de zile; volumul de informații este, de regulă, foarte mare pentru persoane cu patrimoniu semnificativ.

4. Cum analizează ANAF diferențele între veniturile declarate și cele estimate

Potrivit OPANAF nr. 675/2018, verificarea situației fiscale personale constă în examinarea drepturilor și obligațiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie și a altor elemente relevante, în scopul stabilirii veniturilor obținute și a regimului fiscal aplicabil.

Procedural, ANAF:

• pornește de la veniturile declarate (în declarația unică, fișe fiscale, declarații de la plătitorii de venit);
• determină veniturile estimate pe baza:
  • achizițiilor de bunuri de valoare (imobile, terenuri, autovehicule, bărci, active de lux);
  • creșterii patrimoniului net pe perioada verificată;
  • cheltuielilor personale vizibile (plăți cu cardul, transferuri bancare, investiții, vacanțe plătite din conturi bancare etc.);
  • fluxurilor prin conturi bancare și financiare (conturi în lei și valută, conturi de investiții, conturi la instituții de plată);
  • altor informații obținute de la alte autorități sau din surse deschise (ex. date din străinătate în baza Directivei 2011/16/UE).
• calculează diferența dintre veniturile estimate și veniturile declarate; dacă aceasta depășește pragurile prevăzute de art. 138 alin. (2) lit. a) CPF (combinație de procent și valoare absolută), riscul este considerat semnificativ.

În cadrul verificării, ANAF folosește metode indirecte de stabilire a veniturilor, prevăzute expres în OPANAF nr. 675/2018:

• Metoda sursei și utilizării fondului – compară fondurile utilizate (achiziții, cheltuieli) cu fondurile disponibile provenite din surse identificate; diferența poate fi tratată ca venit suplimentar din surse neidentificate.
• Metoda fluxurilor de trezorerie – se uită la intrările de fonduri în conturile bancare și financiare, ajustate cu cheltuielile cu numerar și cu veniturile neimpozabile.
• Metoda patrimoniului net – compară patrimoniul net la începutul și la sfârșitul perioadei, împreună cu cheltuielile și veniturile declarate, pentru a identifica creșterea de patrimoniu neacoperită de veniturile legal declarate.

În practică, rezultatul acestei analize poate duce la constatarea unor diferențe mari între venituri declarate și ANAF, care vor fi explicate în raportul de verificare și valorificate într-o decizie de impunere pentru impozit pe venit și, după caz, contribuții.

5. Documentele de strâns: fără dosar complet, nu ai apărare completă

Primul pas strategic, imediat după notificarea de conformare sau aviz, este să strângi și să organizezi documentele. Pentru o persoană fizică cu patrimoniu semnificativ, lista minimă include:

5.1. Documente financiare și bancare

• Extrase de cont bancar pentru toate conturile:
  • conturi curente și de economii în lei și valută (la toate băncile unde ești titular sau co-titular);
  • conturi de investiții, brokeri, platforme de tranzacționare (acțiuni, ETF-uri, obligațiuni etc.);
  • conturi la instituții de plată (Revolut, Wise, PayPal, Binance Card etc.), în măsura în care sunt folosite pentru fluxuri personale relevante.
• Contracte de credit (ipotecar, de nevoi personale, linii de credit, leasing etc.), cu grafice de rambursare.
• Documente privind depozite, titluri de stat, obligațiuni, produse structurate – contracte, fișe de portofoliu, rapoarte anuale.

5.2. Venituri din activități independente, PFA, freelancing

• contracte de prestări servicii, contracte de colaborare;
• facturi emise și încasări aferente (inclusiv prin PayPal/Revolut);
• registru-jurnal de încasări și plăți (dacă ești PFA) sau alte registre contabile relevante;
• declarații unice depuse și confirmările de înregistrare.

5.3. Venituri din chirii, dividende, investiții

• contracte de închiriere (înregistrate sau nu la fisc), acte adiționale, dovezi de încasare (transferuri bancare, chitanțe);
• hotărâri AGA de distribuire de dividende, decizii de plată de dividende, extrase bancare cu încasări;
• rapoarte ale brokerilor și platformelor privind dividende, dobânzi, câștiguri din instrumente financiare.

5.4. Crypto, NFT-uri și alte active digitale

• extrase de la exchange-uri (Binance, Kraken, Coinbase etc.), care să arate:
  • depozite inițiale (fiat și crypto);
  • tranzacții (trades, swaps);
  • retragerea sumelor către conturi bancare sau carduri;
• documente de calcul al câștigului net, conform broșurilor ANAF privind impozitarea veniturilor din transferul de monedă virtuală (ex. Broșura ANAF privind criptomonedele);
• declarații unice depuse pentru veniturile din monedă virtuală (dacă există).

5.5. Împrumuturi între rude, prieteni, asociați

• contracte de împrumut (chiar sub semnătură privată), cu datele exacte ale sumelor și termenelor;
• dovezi de transfer (extrase bancare) sau chitanțe pentru sumele efectiv primite și rambursate;
• declarații pe proprie răspundere ale împrumutătorilor (dacă au venituri declarate compatibile cu împrumutul).

5.6. Acte de proprietate și tranzacții patrimoniale

• contracte de vânzare-cumpărare pentru imobile, terenuri, autovehicule, bărci etc.;
• acte de donație, moștenire, partaj;
• documente privind investiții în firme (majorări de capital, aporturi, cesiuni de părți sociale).

Toate acestea trebuie nu doar strânse, ci și ordonate cronologic și corelate cu veniturile declarate. Ideal, împreună cu avocatul și expertul contabil, se creează un memoriu explicativ pe ani și categorii de venituri, care va fi prezentat organului fiscal și susținut cu documente anexate.

6. Surse tipice de diferențe: cash, conturi comune, crypto, PayPal, Revolut

În practică, multe diferențe mari între venituri declarate și ANAF își au originea în zone gri sau neglijate, nu neapărat în intenția de fraudă. Câteva surse tipice:

• Bani cash „la saltea” – economii vechi, sume primite în numerar înainte de perioada verificată, moșteniri neformalizate. Dacă nu există documente minimale (contracte, acte notariale, dovezi de retragere din bancă), ANAF le poate trata ca venituri nedeclarate.
• Conturi comune (cu soț/soție, părinți, copii) – fluxurile prin aceste conturi pot fi atribuite, în tot sau în parte, persoanei verificate; e esențial să poți demonstra cine a alimentat contul și cu ce titlu.
• Revolut, Wise, PayPal și alte instituții de plată – ANAF poate obține informații despre aceste conturi prin cooperare internațională și pe baza protocoalelor de schimb de date; tranzacțiile de încasare și retragere trebuie explicate și corelate cu veniturile declarate.
• Crypto și platforme de trading – câștigurile din transferul de monedă virtuală sunt impozabile, în condițiile Codului fiscal; lipsa declarării și inexistența unui istoric coerent de tranzacții generează imediat suspiciuni.
• Plăți făcute în numele altora (de exemplu, plătești din contul tău facturile părinților sau ale firmei) – dacă nu sunt documentate (contract de mandat, decontări), pot fi interpretate ca cheltuieli personale și integrate în analiza patrimoniului net.
• Venituri din străinătate (salarii, freelancing, dividende, chirii) – dacă nu sunt declarate corect în România și apar în rapoartele de schimb de informații (DAC), ANAF va considera că sunt venituri nedeclarate.

Rolul tău (și al echipei tale – avocat + consultant fiscal) este să transformi aceste diferențe aparent inexplicabile în venituri licite și corect justificate, prin documente și explicații coerente.

7. Greșeli frecvente care te duc direct la decizie de impunere sau dosar penal

În situații reale, persoanele fizice verificate repetă aceleași greșeli, care complică situația și fac foarte dificilă apărarea ulterioară:

• Ignori notificarea de conformare – nu răspunzi în termen, nu depui declarații rectificative, nu trimiți clarificări. Rezultatul: ești selectat aproape inevitabil pentru verificarea situației fiscale personale, cu un dosar de risc deja conturat negativ.
• Oferești explicații „la telefon” sau în discuții informale – fără să ai o strategie și fără să fie documentate. Ulterior, inspectorul poate consemna din memorie sau din notițe ceea ce ai spus, fără nuanțele și contextul pe care le-ai avea într-un memoriu scris.
• Trimiți documente dezorganizate – sute de pagini scanate, fără index, fără structură, fără corelare cu explicațiile. Asta nu doar că obosește organul fiscal, dar îl împinge să își construiască propria narațiune, în lipsa uneia coerente de la tine.
• Adaugi explicații incoerente sau contradictorii – de exemplu, susții inițial că o sumă mare provine din împrumut de la părinți, iar ulterior o explici ca profit din crypto, fără documente solide pentru niciuna.
• Depui declarații pe proprie răspundere „la inspirație”, fără a verifica împreună cu avocatul și contabilul coerența cifrelor și corelarea cu extrasele de cont.
• Nu coordonezi componenta fiscală cu cea penală – de exemplu, recunoști integral un prejudiciu fiscal într-o fază în care, în paralel, se pregătește o sesizare penală pentru evaziune, fără să valorifici eventualele posibilități de reducere a pedepsei sau de nepedepsire prevăzute de Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Toate aceste greșeli se pot evita printr-o abordare coordonată și profesionistă, încă din faza notificării de conformare.

8. Cum pregătești apărarea: strategie comună avocat – expert contabil

În verificarea situației fiscale personale, miza nu este doar fiscală. Diferențele mari între veniturile declarate și cele estimate pot genera suspiciuni de:

• evaziune fiscală, în sensul Legii nr. 241/2005 (de exemplu, ascunderea sursei impozabile, evidențe contabile incomplete sau inexacte, nedeclararea veniturilor din surse vizibile);
• spălare de bani, în contextul legislației naționale și europene (Legea nr. 129/2019 și Directiva (UE) 2018/1673), atunci când fluxurile aparent nejustificate sunt disimulate prin tranzacții complexe, conturi multiple, crypto etc.

De aceea, o apărare solidă presupune:

1. Analiza de risc juridic și fiscal – avocatul evaluează, împreună cu expertul contabil:
   • care sunt sursele principale ale diferențelor;
   • dacă există vulnerabilități penale (ex. facturi fictive, documente false, scheme de tip „cash back”);
   • în ce măsură se pot corecta voluntar declarațiile (prin declarații rectificative) fără a agrava poziția penală.
2. Construcția unei „narațiuni” financiare coerente – se elaborează un memoriu detaliat, care explică:
   • sursa fiecărui flux important (imobile, mașini, conturi comune, împrumuturi, crypto, venituri din străinătate);
   • corelarea cu documentele (contracte, extrase, declarații);
   • eventualele erori sau omisiuni de declarare, împreună cu modul de remediere.
3. Optimizarea conversației cu ANAF – avocatul te asistă în discuțiile cu organul fiscal, în baza Carte drepturilor persoanei fizice supuse verificării, și se asigură că:
   • îți sunt respectate drepturile (de a formula puncte de vedere, de a prezenta probe, de a fi informat cu privire la metodele utilizate);
   • orice declarație este în prealabil analizată și formulată în scris, cu efecte anticipate.

În multe cazuri, o abordare profesionistă în această fază poate reduce substanțial diferențele fiscale și poate limita sau chiar evita componenta penală.

9. Raportul de verificare și proiectul de decizie de impunere

La finalul verificării situației fiscale personale, organul fiscal întocmește raportul de verificare, conform modelului prevăzut în OPANAF nr. 2117/2018. În raport se regăsesc:

• metoda indirectă utilizată (sursă și utilizare de fonduri, fluxuri de trezorerie, patrimoniu net);
• veniturile declarate de tine pentru perioada verificată;
• veniturile estimate de ANAF pe baza indicatorilor patrimoniali și a fluxurilor financiare;
• diferențele considerate venituri suplimentare impozabile;
• argumentele organului fiscal cu privire la respingerea sau acceptarea explicațiilor și documentelor tale.

Înainte de a emite decizia de impunere, în practică, ANAF poate comunica un proiect de raport sau poate discuta concluziile cu tine. Este un moment esențial pentru a formula puncte de vedere scrise, cu argumente și documente suplimentare.

Pentru o abordare integrată, este util să corelezi acest moment cu alte proceduri fiscale și penale, inclusiv:

• procedurile privind controlul fiscal ANAF asupra firmelor sau activităților tale (Controlul fiscal ANAF: ce verifică inspectorii, care sunt drepturile tale și cum te pregătești);
• eventuale proceduri paralele de contestație împotriva altor acte ANAF (Contestarea deciziilor de impunere și a altor acte ANAF);
• posibile riscuri de deschidere a unui dosar penal economic, mai ales dacă verificarea personală decurge dintr-un control ANAF la firmă (Chemați la audieri ca suspecți după un control ANAF).

10. Cum se contestă decizia de impunere: procedura administrativă și legătura cu procesul în contencios administrativ-fiscal

Decizia de impunere emisă după verificarea situației fiscale personale este un act administrativ fiscal în sensul art. 1 pct. 1 CPF și poate fi atacată prin contestație administrativă, potrivit art. 268 și urm. CPF.

10.1. Termene și pași esențiali

• Termenul de contestare – 45 de zile de la comunicarea deciziei de impunere (art. 268 CPF).
• Organul competent – direcția de soluționare a contestațiilor din cadrul ANAF, conform procedurilor de la art. 270 și ordinele ANAF incidente.
• Conținutul contestației:
  • identificarea deciziei de impunere contestate;
  • motive de fapt (unde și de ce a greșit ANAF în interpretarea fluxurilor și documentelor);
  • motive de drept (încălcarea art. 138 CPF, utilizarea incorectă a metodelor indirecte, nerespectarea procedurilor din OPANAF 675/2018 și OPANAF 2117/2018 etc.);
  • probele (documente, expertize, înscrisuri noi).

O strategie bine gândită de contestare poate pregăti terenul pentru viitorul proces în contencios administrativ-fiscal, în fața instanțelor, dacă soluția ANAF la contestație este nefavorabilă. Pentru legătura dintre contestația administrativă și procesul în instanță, poți vedea și analiza detaliată din articolul Contestarea deciziilor de impunere și a altor acte ANAF.

10.2. Efectul plății asupra contestației

Codul de procedură fiscală nu condiționează dreptul de a contesta de neplata sumei impuse. În principiu:

• poți plăti integral sau parțial suma, pentru a evita dobânzile și executarea silită;
• poți beneficia de reducerea penalităților dacă achiți într-un anumit termen, potrivit regulilor generale privind accesoriile;
• poți, în același timp, să formulezi contestație și ulterior acțiune în contencios administrativ, cerând restituirea sumelor dacă îți este admisă acțiunea.

În practică, o discuție atentă cu un avocat specializat în litigii fiscale este esențială pentru a decide dacă, când și cât plătești, în raport cu probabilitatea de a câștiga litigiul și cu eventuala componentă penală.

11. Când și cum poate apărea componenta penală (evaziune, spălare de bani)

Deși verificarea situației fiscale personale este o procedură administrativă, nu o anchetă penală, riscul penal există și trebuie luat foarte în serios. Potrivit Codului de procedură fiscală (art. 349–350), atunci când organul fiscal constată fapte ce pot constitui infracțiuni, are obligația de a sesiza organele de urmărire penală.

În contextul verificării persoanelor fizice, astfel de situații pot apărea, de exemplu, când:

• diferențele dintre veniturile declarate și cele estimate sunt foarte mari și nu pot fi justificate prin venituri neimpozabile sau împrumuturi reale;
• se descoperă documente false, facturi fictive, contracte „de formă” folosite pentru a acoperi fluxuri de bani;
• se constată scheme repetate de disimulare a provenienței banilor (plimbări prin conturi multiple, conversii în crypto și retrageri ulterioare fără documentare);
• apar suspiciuni că veniturile nedeclarate provin din infracțiuni, caz în care se poate discuta și de spălare de bani, reglementată de Legea nr. 129/2019 și de Directiva (UE) 2018/1673.

În plus, Legea nr. 241/2005 (evaziunea fiscală) conține dispoziții privind reducerea pedepsei sau chiar nepedepsirea în anumite condiții, atunci când prejudiciul este acoperit integral, împreună cu dobânzi și penalități. O strategie bine gândită poate folosi aceste dispoziții în favoarea ta, dar numai dacă este construită din timp, în colaborare cu avocatul tău penalist și fiscalist.

În acest context, articolele despre ne bis in idem în materia evaziunii fiscale și sechestru penal vs. sechestru și poprire ANAF sunt relevante pentru a înțelege cum se pot suprapune procedurile fiscale și penale.

12. De ce contează să lucrezi cu un avocat specializat în verificarea situației fiscale personale (București)

Având în vedere complexitatea procedurilor și intersecția dintre fiscal și penal, un avocat verificare situație fiscală personală București cu experiență în dosare fiscale și penale economice poate face diferența între:

• o decizie de impunere uriașă, urmată de popriri și potențial dosar penal;
• un rezultat gestionabil: diferențe reduse, înțelese, eventual corectate voluntar, și limitarea sau evitarea componentelor penale.

Un astfel de avocat:

• înțelege atât procedurile ANAF, cât și modul în care acestea sunt privite de instanțele de contencios administrativ-fiscal;
• lucrează împreună cu experți contabili și consultanți fiscali pentru a reconstrui coerent situația ta patrimonială;
• anticipează riscul de sesizare penală și corelează strategia fiscală cu cea penală, inclusiv din perspectiva cauzelor de reducere sau nepedepsire prevăzute de lege;
• te poate asista și în eventuale executări fiscale ulterioare (popriri, sechestru asupra bunurilor), așa cum este detaliat, de exemplu, în articolul Poprirea pe conturi și executarea silită fiscală.

Cu cât reacționezi mai devreme – ideal din faza de notificare de conformare ANAF persoană fizică – cu atât ai mai multe opțiuni reale de a controla rezultatul final.

FAQ – Întrebări frecvente despre notificare de conformare, verificarea situației fiscale personale și riscul de dosar penal

1. Ce se întâmplă dacă ignor notificarea de conformare?

Dacă ignori notificarea de conformare și nu trimiți clarificări sau declarații rectificative în termen (de regulă 30 de zile), ANAF poate trece la verificarea situației fiscale personale, folosind datele pe care le are deja. În plus, pentru anumite valori ale riscului, organul fiscal este obligat să inițieze verificarea după expirarea termenului, ceea ce te pune direct în zona unei proceduri intruzive, cu risc mare de decizie de impunere.

2. Ce fac dacă am primit aviz de verificare a situației fiscale personale?

În primul rând, nu da explicații „din mers” la telefon. Scanează avizul și anexele și contactează imediat un avocat specializat în verificarea situației fiscale personale avocat, precum și un expert contabil. În termenul indicat (de regulă 60 de zile, prelungibil o dată cu 30 de zile), trebuie să pregătești și să depui declarația de patrimoniu și venituri, împreună cu documentele justificative, într-o formă organizată și susținută de un memoriu explicativ.

3. Pot să plătesc și în același timp să contest decizia de impunere?

Da. Codul de procedură fiscală îți permite să plătești sumele stabilite prin decizia de impunere (pentru a limita dobânzile și riscul de executare silită) și, în același timp, să formulezi contestație în termen de 45 de zile de la comunicare. Dacă, în final, câștigi contestația sau procesul în instanță, poți solicita restituirea sumelor plătite.

4. Ce documente trebuie să pregătesc pentru verificarea situației fiscale personale?

În esență, ai nevoie de: extrase de cont (bănci, brokeri, Revolut/Wise/PayPal), contracte de credit, acte de proprietate pentru imobile și mașini, contracte de chirie și dovezi de încasare, documente privind dividende și investiții, extrase de la exchange-uri crypto, contracte și dovezi pentru împrumuturi între rude/prieteni și orice alte documente care justifică sursa fluxurilor de bani și creșterea patrimoniului. Toate trebuie structurate pe ani și corelate cu declarațiile fiscale.

5. Cum pot evita deschiderea unui dosar penal după verificarea situației fiscale personale?

Nu există o garanție absolută, însă poți reduce semnificativ riscul prin: reacție timpurie la notificare, corectarea voluntară a unor erori evidente, documentarea serioasă a fluxurilor de bani, evitarea declarațiilor contradictorii, lucrul strâns cu un avocat penalist și fiscalist și, acolo unde legea o permite, acoperirea integrală a eventualului prejudiciu fiscal, pentru a beneficia de cauzele de reducere sau nepedepsire prevăzute de Legea nr. 241/2005.

6. Am venituri din crypto/PayPal/Revolut. Ce risc în verificarea situației fiscale personale?

Veniturile din crypto și cele încasate prin platforme precum PayPal sau Revolut sunt, de regulă, vizibile în extrase și pot fi utilizate de ANAF în analiza de risc și în verificarea situației fiscale. Dacă aceste venituri nu au fost declarate corect (de exemplu, câștigurile din transferul de monedă virtuală), ele pot genera diferențe mari între veniturile declarate și cele estimate și pot duce la impozit suplimentar, accesorii și, în cazuri grave, la suspiciuni de evaziune sau spălare de bani.

7. Merită să cer ajutorul unui avocat specializat dacă „doar” am primit notificare de conformare?

Da. Notificarea de conformare este, în fapt, poarta de intrare către verificarea situației fiscale personale. Dacă reușești, împreună cu un avocat și cu un expert contabil, să explici sau să corectezi situația în această etapă, ai șanse reale să eviți o verificare formală, o decizie de impunere mare și eventuale complicații penale. Costul unui sfat specializat în acest moment este, de obicei, mult mai mic decât costul de a repara ulterior efectele unei verificări nefavorabile.