Onorariile (prețurile) avocaților pentru procesele civile în București: Cum aleg un avocat potrivit.

Onorariile avocaților din București sunt diverse și au compuneri diferite. Un avocat poate cere un onorariu (tarif) mai mic pentru că și activitatea pe care intenționează să o presteze este mai scăzută. Pe de altă parte, un avocat poate părea mai scump decât media întrucât își stabilește un standard al activității mai meticulos și mai laborios.

Nu sunt în măsură să judec abordările colegilor, întrucât rezultate bune și proaste se pot obține prin ambele abordări. Eu prefer să discut cât se poate de clar avantajele și riscurile abordărilor unui litigiu civil. Prefer să ofertez un onorariu (preț) avocațial mai mare, care să acopere toate activitățile necesare clientului. Dacă înțelegerile finale dintre avocat și client conduc către altă abordare, atunci și onorariul final va fi cel în consecință.

Cât despre piața avocaturii din București, cred că majoritatea avocaților se vor ghida după Ghidul orientativ al onorariilor minimale. Ghidul onorariilor minimale a fost actualizat de UNBR prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 353 din 08 iunie 2023.

Ghidul onorariilor minimale ar trebui să fie apt să formeze o idee despre valorile de pornire ale onorariilor (prețurile/tarifele) practicate, în general, de avocații bucureșteni. Totuși, chiar și acest ghid cuprinde variații destul de mari și tinde a fi neclar pentru cei care nu sunt în domeniu. Este nevoie tot de un avocat pentru a-l „traduce” clientului.

 Și pe acest blog am pregătit câteva materiale tematice, care pot ajuta în „înțelegerea” onorariilor avocațiale practicate în București:

• La ce costuri să te aștepți în cazul unui partaj judiciar și de ce este important să angajezi un avocat pentru un partaj judiciar
• Despre onorariul avocațial – Cât costă serviciile unui avocat? Cum se calculează?

Totuși, onorariul nu ar trebui să fie unicul criteriu în alegerea avocatului ales pentru cauza clientului. În măsura în care onorariul propus nu este disproporționat față de miza litigiului, clientul ar trebui să opteze pentru avocatul cu care se simte cel mai „confortabil”. Confortul relației client-avocat este mult mai important decât achitarea unor sume de bani „în plus”.

Echilibrul între costuri și calitate într-un proces civil din București

În primul rând, este dificil să ne punem problema unui „echilibru” între costuri și calitatea oferită de avocat în procesul civil.

Toate litigiile implică, din păcate, și „hazardul” sau „mâna divină”. Avocatul poate avea o prestație excepțională, dar judecătorul să aplice o interpretare diferită a legii sau să apară anumite probe pe parcursul procesului care să modifice în totalitate datele cu care avocatul a plecat la drum cu al său client.

Astfel că ecuația cost-calitate și găsirea punctului de echilibru rămâne în sarcina clientului. Până la urmă, avocatul își oferă serviciile (diligențele) în interesul clientului. Clientul este primul care trebuie să fie convins de prestația avocatului. Pe urmă, organul judiciar (parchetul, instanța de judecată etc.) sau organul extrajudiciar.

Echilibrul îl poate găsi numai clientul dacă apreciază că a primit diligențele satisfăcătoare din partea avocatului, chiar dacă rezultatul obținut de avocat nu a fost favorabil. Serviciile avocațiale sunt prestate aproape de fiecare dată într-un context contradictoriu în care cineva va câștiga și cineva va pierde.

Ce onorarii (tarife) practică un cabinet de avocatură în București și cât de scump poate fi un avocat bun

După cum am spus mai sus, onorariile aplicate de avocații bucureșteni sunt „ghidate” de Ghidul adoptat de UNBR. Când vorbim de cabinete de avocatură din București vorbim, practic, de avocații bucureșteni.

Poate că mulți clienți se întreabă cât de scump poate fi un avocat bun. Problema pe care o văd eu, însă, este ce califică un „avocat bun”. Există un avocat bun abstract? Sau avocatul bun se apreciază de fiecare client în parte, de la caz la caz?

Opinia mea este că fiecare client trebuie să-și găsească propriul „avocat bun”. Este mult mai important ca acel client să rezoneze cu avocatul ales, decât ca avocatul ales să aibă cunoștințe teoretice și practice exemplare.  Până la urmă, majoritatea avocaților au urmat Facultatea de Drept, au susținut examene de intrare în barou și, cel mai important, s-au „izbit” de lumea practicii.

Părerea mea sinceră este că un avocat poate fi deopotrivă „bun” pentru un client, dar „rău” pentru alt client. Dacă relația avocat-client devine „toxică”, atunci există șansele ca spețele să devină compromise. De exemplu, se poate așterne neîncrederea în avocat de partea clientului, care ajunge să refuze să mai furnizeze acte și informații mult necesare avocatului în rezolvarea cazului.

Și pe acest subiect există pe acest blog câteva materiale care pot ajuta la înțelegerea fenomenului „avocatului bun” vs „avocatul rău”:

• Cel mai bun avocat din București
• Cum angajezi avocatul bun pentru cazul tău?
• 5 idei despre cum să găsești avocatul bun pentru tine și cazul tău
• Cum cauți un avocat din București?

Alegerea între „avocați ieftini” și „avocați de top” depinde, în primul rând, de client și, apoi, de caz

O altă întrebare pe care și-o poate pune clientul este: Am nevoie de un avocat ieftin (obișnuit/normal) sau de un avocat de top (cu ștaif, renume, reputație)?

Răspunsul este unul „clasic”: depinde.

Dacă miza speței este una mică, atunci, în mod evident, interesul va fi să se caute un avocat care practică onorarii mai mici. Până la urmă, și riscul asumat sub formă de onorariu avocațial poate fi limitat astfel. Totuși, sunt clienți care doresc să colaboreze în dosare „simple” cu anumiți avocați care s-ar preta mai mult unor cauze complexe din motive personale. Nicio abordare nu este greșită, atât timp cât nu este apreciată astfel de client.

Totuși, pentru cauzele complexe și „avocații ieftini” se vor „scumpi” subit, întrucât contextul litigiului cere acest lucru. Foarte puține dosare și spețe (la modul general) sunt la fel. Poate că un client „aude” de la alți foști justițiabili că pentru un dosar similar au avut costuri mai mici. De multe ori, contextul celor doi justițiabili nu este același.

Chiar dacă și avocatul cu un onorariu mai mic și avocatul cu un onorariu mai mare sunt cunoscători ai aceleiași legi, strategiile folosite pot diferi foarte mult. Cel care trebuie să se simtă „confortabil” cu strategia aleasă și cu riscurile inerente strategiei respective trebuie să fie clientul. Avocatul apreciază oportunitatea unei abordări asupra cazului prin experiența proprie și prin propriile criterii de apreciere a riscului (care nu țin numai de pregătirea juridică, ci și de trăsăturile de personalitate ale avocatului în cauză). După cum am mai spus, rezultate favorabile se pot obține prin multiple abordări.

În fond, alegerea avocatului potrivit de către client va fi influențată, în primul rând, de „miza” stabilită de client asupra propriei cauze și „miza” stabilită de avocat pentru cauza respectivă. „Miza” reală va fi aflată abia după tranșarea definitivă a adevărului judiciar. Dacă „miza” clientului nu este compatibilă cu „miza” stabilită de avocat, atunci, cel mai probabil, căutarea avocatului de către client va continua.