Avocat Drept administrativ (avocat contencios administrativ): Cum dau în judecată guvernul sau primăria pentru actele administrative emise? Cum se pot ataca actele administrative?

Se întâmplă ca o hotărâre de consiliu local, o decizie a primarului, o adresă din partea unei autorități publice să încalce drepturile sau interesele unuia sau mai multor cetățeni.

Același lucru se poate întâmpla și prin emiterea unor hotărâri ale Guvernului sau a altor acte administrative unilaterale ori acte administrative normative emise de autoritățile locale ori centrale.

Principalul mijloc de protecție oferit de lege este apelarea la contenciosul administrativ.

Proces cu autoritățile publice locale (primăria sau altele)/Proces cu autoritățile publice centrale (Guvernul sau altele). Calitatea procesuală. Cine reprezintă autoritatea?

Una dintre marile probleme care se ridică în procesele administrative este să stabilești cu cine te judeci. Cu cine va avea loc judecata de contencios administrativ?

Se întâmplă adeseori ca actul administrativ să fie emis de o structură fără personalitate juridică. Un răspuns la această problemă este oferit de art. 56 alin. (2) Cod procedură civilă – respectiv, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii. Apreciem că acest lucru se aplică și autorităților publice / instituțiilor publice locale sau centrale.

Totuși, trebuie avut în vedere și faptul că litigiile de contencios administrativ pot fi purtate și cu autoritățile ierarhic superioare. Elemente de legislație în materie administrativă se regăsesc în Legea nr. 554/2004. Astfel putem observa că:

  • Definiția plângerii prealabile administrative [art 2 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 554/2004] este: plângere prealabilă – cererea prin care se solicită autorităţii publice emitente sau celei ierarhic superioare, după caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în sensul revocării sau modificării acestuia;
  • În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile prevederilor art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a conţinutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.[art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004]

Desigur, se impune să precizăm faptul că există și ipoteze când nu ne judecăm cu Guvernul (aici includ „forțat” și posibila calitate a Guvernului de reprezentant al Statului Român în litigii care nu sunt neapărat de contencios administrativ). Pot da, ca un exemplu, situația când Statul Român este chemat în arbitraj organizat de ICSID (The International Centre for Settlement of Investment Disputes) sau CIRDI (Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții), în traducere. Un astfel de arbitraj are loc în temeiul Convenției de la Washington din 18 martie 1965 privind pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state. Această ipoteză este când Guvernul acționează ca un reprezentant al Statului Român.

Modul concret de determinare a reprezentantului autorității împotriva căreia se formulează pretenții în contencios administrativ depinde de la caz la caz. Există câteva exemple de texte legislativă în care se regăsesc atribuții de reprezentare a unor autorități, cum ar fi:

  • Prim-ministrul reprezintă Guvernul în relaţiile acestuia cu Parlamentul, Preşedintele României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorităţi şi instituţii publice, partidele şi alianţele politice, sindicatele, cu alte organizaţii neguvernamentale, precum şi în relaţiile internaţionale ce intră în aria de responsabilitate a Guvernului. [art. 28 alin. (2) din Codul administrativ]
  • Ministrul exercită conducerea ministerului şi îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie. [art. 55 din Codul administrativ]
  • Primarul sau preşedintele consiliului judeţean stă în judecată în calitate de reprezentant legal al unităţii administrativ- teritoriale, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acesteia, şi nu în nume personal. [art. 109 alin. (2) din Codul administrativ]

Exemple de acte administrative care pot fi contestate. Acte administrative unilaterale. Acte administrative normative.

Regula este că toate actele administrative, indiferent de natura acestora pot fi atacate. Astfel, se poate ataca:

  • Actul administrativ unilateral;
  • Actul administrativ normativ;
  • Actul administrativ emis de autoritatea publică locală;
  • Actul administrativ emis de autoritatea publică centrală;
  • Dispoziția primarului;
  • Hotărârea Consiliului Local;
  • Ordinul Prefectului;
  • Contractelor administrative;
  • Ordinul ministrului;
  • Decizii, hotărâri, avize, autorizații adoptate sau emise de instituțiile locale și centrale.

Există totuși anumite particularități în privința atacării anumitor acte sau contracte care trebuie determinate în concret de avocatul de contencios administrativ. Astfel, se poate oferi un exemplu oferit chiar de legea contenciosului administrativ: În cazul acţiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe sau al acţiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice, precum şi în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) şi la art. 4 (din Legea nr. 554/2004) nu este obligatorie plângerea prealabilă.

Judecata cu guvernul: cu ce minister mă pot judeca?

De regulă, disputa de contencios administrativ ivită în relația cu Guvernul se naște ca urmare a emiterii unor hotărâri de guvern sau a unor ordine de ministru. Mai rar se naște ca urmare a emiterii unor alte tipuri de acte administrative. Prin „mai rar” nu mă refer că astfel de litigii sunt neapărat rare, ci doar că au o pondere mai mică.

Ca și principală modalitate de a stabili ministerul sau ministerele împotriva cărora trebuie îndreptat litigiul, se operează pur și simplu o lectură a actelor în cauză. Principalele „ținte” vor fi ministerele semnatare ale actelor. Un argument pentru chemarea în justiție a ministerelor este personalitatea juridică a acestora, recunoscută de art. 54 din Codul administrativ (adoptat prin OUG nr. 57/2019): Ministerele sunt persoane juridice de drept public, au sediul în municipiul Bucureşti şi sunt conduse de miniştri.

Totuși, după cum am menționat și mai sus, judecata propriu-zisă cu Guvernul nu se limitează la litigiile administrative. Pot exista o serie întreagă de alte litigii când Guvernul nu acționează ca o autoritate administrativă, ci poate acționa și ca un partener contractual ori ca reprezentant al Statului Român. Am dat exemplu litigiile ivite între investitorii străini și Statul Român în temeiul Convenției de la Washington 1965.

În majoritatea cazurilor, trebuie formulată plângerea prealabilă împotriva actelor autorităților

În litigiile de contencios administrativ, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 consfințește regula formulării unei plângeri prealabile împotriva actelor contestate, care se adresează autorității publice emitente sau a autorității ierarhic superioare.

După cum am arătat mai sus, există și anumite excepții de la regula formulării plângerilor prealabile, cum ar fi:

  • Acțiunile  introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;
  • Acțiunile care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe;
  • Acțiunile îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice;
  • Acțiunile formulate împotriva refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, împotriva faptului de a nu răspunde solicitantului în termenul legal;
  • În ipoteza formulării unei excepții de nelegalitate a unui act administrativ individual în contextul unui litigiu pendinte.

Pentru stabilirea unui onorariu avocațial corespounzător speței dumneavoastră, utilizați următoarele mijloace de contact:

Telefon sau WhatsApp: +40756248777

E-mail: alexandru@maglas.ro

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *