Atenție: informațiile de mai jos sunt generale și nu înlocuiesc consultanța juridică sau fiscală personalizată. Dacă ai primit o notificare de la ANAF sau ești vizat de un control, este recomandat să discuți cât mai repede cu un avocat și, după caz, cu un consultant fiscal.
1. De ce au ajuns influencerii în vizorul ANAF
ANAF a anunțat încă din 2021–2022 că verifică sistematic veniturile realizate de persoane fizice din activități de influencer, promovare pe rețele sociale și alte activități online. În 2021, inspecțiile fiscale au identificat zeci de persoane care obținuseră venituri semnificative din social media fără să le declare integral, cu diferențe de plată de milioane de lei. În 2022, autoritățile au comunicat public rezultatele controalelor la 87 de persoane care obținuseră venituri din activități de influencer, fiind stabilite obligații suplimentare de aproape un milion de euro.
În paralel, ANAF a publicat o broșură oficială privind tratamentul fiscal al veniturilor obținute din postări pe rețele sociale, în care explică faptul că aceste venituri sunt impozabile, indiferent dacă sunt în bani sau în natură (produse, servicii, călătorii etc.), și că se pot încadra, în funcție de situație, ca venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau venituri din alte surse.
În 2023–2025, comunicările publice și presa au evidențiat și alte direcții de interes pentru ANAF:
- controale țintite la persoane cu câștiguri mari din TikTok, YouTube, Instagram sau platforme de videochat și OnlyFans;
- verificarea veniturilor obținute din criptomonede și NFT, pentru care ANAF a publicat broșuri distincte;
- extinderea notificărilor către persoanele care vând produse online pe platforme de tip marketplace și nu își declară veniturile;
- colaborarea cu bănci și fintech-uri (Revolut, PayPal, Wise etc.) pentru a identifica fluxuri financiare nedeclarate, inclusiv din străinătate.
Concluzia este simplă: dacă ești influencer, creator sau streamer cu public în România, iar banii îți intră în conturi (inclusiv în conturi de fintech), este extrem de probabil ca, mai devreme sau mai târziu, ANAF să poată reconcilia aceste sume cu declarațiile tale fiscale.
2. Tipuri de venituri pentru influenceri, creatori de conținut și streameri
Înainte de a discuta despre controale, trebuie clarificat ce fel de venituri are un influencer sau creator. În practică, vorbim de un portofoliu mixt, cu surse foarte diferite, fiecare având o posibilă încadrare fiscală distinctă.
2.1. Venituri directe de la platforme (YouTube, TikTok, Twitch, Instagram, OnlyFans)
Aici intră, de exemplu:
- plăți din programul de parteneriat YouTube (reclame, YouTube Premium);
- fonduri de creatori TikTok, bonusuri pentru vizualizări sau engagement;
- abonamente, donații și „bits” pe Twitch;
- subscription și pay-per-view pe OnlyFans sau platforme similare;
- plăți din programele interne ale platformelor de social media sau streaming.
De obicei, aceste venituri intră în conturile creatorului prin transfer bancar, prin procesatori de plăți sau fintech-uri. Din perspectiva Codului fiscal, ele pot fi încadrate, în funcție de modul de lucru, ca:
- venituri din activități independente, dacă activitatea are caracter de continuitate, este organizată și urmărește obținerea de profit;
- venituri din drepturi de proprietate intelectuală, atunci când platforma sau o terță parte plătește pentru utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor (video, audio, text, foto);
- venituri din alte surse, atunci când activitatea este ocazională sau nu îndeplinește criteriile unei activități independente.
Încadrarea corectă se face prin raportare la Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) și la materialele explicative ale ANAF, nu doar „după ureche”. O încadrare greșită poate conduce la recalcularea obligațiilor și, în cazuri grave, la acuzații de evaziune fiscală.
2.2. Campanii plătite cu branduri, publicitate și PR
Pentru majoritatea influencerilor, cea mai importantă sursă de venit o reprezintă colaborările cu branduri: campanii de promovare, postări sponsorizate, clipuri dedicate, evenimente, apariții, testimoniale etc.
Aceste venituri pot fi obținute fie:
- în baza unui contract de prestări servicii (persoană fizică/PFA) sau contract comercial (SRL), caz în care vorbim de venituri din activități independente sau venituri ale unei persoane juridice;
- în baza unui contract de cesiune sau licență de drepturi de autor, caz în care sumele pot fi tratate ca venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
Structura contractuală are impact direct asupra modului în care se calculează impozitul pe venit, contribuțiile CAS și CASS, precum și asupra riscului de reclasificare de către ANAF. De aceea, pentru contractele cu branduri este utilă consultarea unui avocat care cunoaște atât dreptul fiscal, cât și drepturile de autor și poate redacta clauze echilibrate pentru influenceri.
Poți aprofunda aceste aspecte în articolul dedicat despre contracte pentru influenceri: „Contracte de cesiune și licență pentru interpreți, influenceri și creatori de conținut”.
2.3. Afiliere, coduri de reducere și comisioane
Mulți creatori monetizează prin programe de afiliere (link-uri personalizate, coduri de reducere). Brandul sau platforma plătește un comision pentru vânzările generate prin link-ul sau codul influencerului. Din punct de vedere fiscal, aceste venituri au, în general, caracter de activitate independentă, mai ales atunci când se desfășoară recurent și organizat.
Veniturile din afiliere trebuie urmărite atent, deoarece:
- sumele pot fi plătite în valută și transferate prin platforme internaționale;
- pot apărea comisioane și conversii valutare;
- pot fi amestecate cu alte fluxuri (de exemplu, plăți pentru servicii de consultanță sau marketing).
Toate aceste elemente contează în cazul unei verificări a situației fiscale personale, pentru că ANAF va dori să identifice sursa fiecărui flux de venit și să o coreleze cu declarațiile tale fiscale.
2.4. Donații, tips și membership (Patreon, BuyMeACoffee, Twitch, OnlyFans)
Donațiile, tips-urile și membership-urile sunt frecvente pentru streameri și creatori cu comunități puternice. Chiar dacă platforma le numește „tips”, „donations” sau „support”, din perspectiva fiscală acestea sunt, de regulă, venituri impozabile, nu donații în sens juridic, mai ales atunci când sunt recurente și legate de furnizarea unui conținut sau serviciu.
În practică:
- aceste venituri pot fi tratate ca venituri din activități independente, dacă activitatea are caracter profesional;
- în cazuri limită, pot fi încadrate ca „venituri din alte surse”, dar această încadrare este mai degrabă excepția, nu regula, pentru creatori activi.
2.5. Venituri în natură (produse, servicii, călătorii)
Broșura ANAF privind veniturile din postări pe rețele sociale subliniază clar că veniturile impozabile includ și avantajele în natură: produse primite gratuit, servicii, excursii, cazare, transport, acces la evenimente etc., dacă sunt legate de activitatea de promovare. Chiar dacă nu primești bani, valoarea acestor avantaje poate fi considerată venit și, în anumite condiții, trebuie declarată.
În practică, mulți influenceri ignoră aceste avantaje, ceea ce poate duce la recalculări de către ANAF, mai ales atunci când brandul înregistrează în contabilitate contravaloarea produselor oferite, iar această informație ajunge ulterior la organul fiscal.
2.6. Criptomonede, NFT și alte forme de monetizare digitală
Unii creatori monetizează prin criptomonede (de exemplu, primesc plăți în crypto pentru servicii sau primesc NFT-uri ca recompensă). ANAF a publicat materiale specifice privind tratamentul fiscal al veniturilor din monedă virtuală și al veniturilor din NFT. De regulă, aceste venituri sunt încadrate ca „venituri din alte surse” și sunt impozitate cu 10%, sub condiția depășirii anumitor praguri anuale.
Important: faptul că plata se face în crypto nu înseamnă că venitul este „invizibil” fiscal. Tranzacțiile pot fi identificate, iar conversia în lei sau euro prin platforme reglementate poate fi urmărită inclusiv prin intermediul băncilor și al rapoartelor transmise către ANAF.
3. Încadrarea fiscală: persoană fizică, PFA, SRL, drepturi de autor
Codul fiscal stabilește mai multe categorii de venit relevante pentru influenceri și creatori. Cele mai frecvente sunt:
- venituri din activități independente (art. 67 și urm. Cod fiscal) – inclusiv PFA, întreprinderi individuale/familiale, profesii liberale;
- venituri din drepturi de proprietate intelectuală – când e vorba de cesiunea sau licențierea drepturilor de autor asupra conținutului;
- venituri din salarii și asimilate salariilor – dacă influencerul are un contract de muncă sau un contract asimilat;
- venituri din alte surse – pentru situațiile ocazionale sau care nu se încadrează în categoriile de mai sus.
3.1. Persoană fizică – Declarația unică
Mulți creatori la început de drum își încasează veniturile direct ca persoane fizice. În această situație, ei au obligația de a depune Declarația unică (formular 212) până la termenul stabilit anual (în prezent luna mai), pentru a declara veniturile realizate în anul anterior și, după caz, veniturile estimate pentru anul curent.
Pentru veniturile din activități independente și/sau drepturi de autor, pe lângă impozitul pe venit (de regulă 10%), se datorează contribuții sociale (CAS și CASS) dacă se depășesc anumite plafoane anuale, exprimare în multipli de salariu minim brut pe țară. Pentru anul 2025, baza de calcul pentru plafoane este salariul minim brut de 4.050 lei, ceea ce înseamnă:
- 12 salarii minime: 48.600 lei – prag relevant pentru CAS (pensie) la 25%;
- 24 de salarii minime: 97.200 lei – pentru un nivel superior al bazei de calcul CAS;
- 6 salarii minime: 24.300 lei – prag relevant pentru CASS (sănătate) la 10%.
Chiar dacă sumele îți intră fragmentat (de exemplu, 200–300 euro lunar de la o platformă), cumulul anual poate depăși aceste plafoane, ceea ce activează obligația de a plăti CAS și CASS.
3.2. PFA sau profesie liberală
În momentul în care activitatea devine constantă și profesionistă, opțiunea pentru un PFA sau o formă de profesie liberală poate fi mai avantajoasă. PFA-ul permite deducerea cheltuielilor reale (echipamente, software, chirie studio, internet, contabilitate, deplasări etc.) sau, în anumite cazuri, impozitarea pe bază de normă de venit, dacă există norme aprobate pentru codul CAEN relevant.
În regim PFA, impozitul pe venit este în continuare 10% aplicat asupra venitului net sau a normei de venit, iar CAS și CASS se calculează în funcție de plafoanele menționate mai sus. În schimb, crește gradul de formalizare: este nevoie de evidențe contabile, registre, facturare și, eventual, de înscriere în Registrul Comerțului.
3.3. SRL (microîntreprindere sau impozit pe profit)
Pentru influenceri și creatori cu venituri mari și costuri semnificative, un SRL poate fi soluția optimă de organizare. În regimul microîntreprinderilor, impozitul pe venit se calculează ca procent din cifra de afaceri (în funcție de numărul de angajați și alte criterii), iar remunerația personală a asociatului poate fi structurată prin dividende sau salariu, cu implicații fiscale diferite.
SRL-ul oferă o delimitare mai clară între patrimoniul personal și cel al afacerii, dar vine la pachet cu obligații contabile mai complexe, raportări, utilizarea sistemelor e-Factura și, după caz, e-Transport, precum și cu posibila încadrare ca „entitate raportoare” în sensul legislației privind spălarea banilor, în funcție de activitățile efectiv desfășurate.
3.4. Contracte de drepturi de autor
În unele campanii, brandul preferă să lucreze cu influenceri prin contracte de cesiune sau licență a drepturilor de autor, caz în care plătitorul de venit reține la sursă impozitul și, după caz, contribuțiile. Acest model poate fi convenabil pentru creator (nu mai depune declarație pentru sumele respective) și pentru brand (are un cadru juridic clar pentru utilizarea conținutului).
Totuși, contractele de drepturi de autor trebuie redactate cu grijă, pentru a nu ascunde, de fapt, o activitate salarială sau de tip PFA. În plus, este esențial ca influenceriul să înțeleagă ce drepturi cedează și pentru ce perioadă (durată, teritoriu, exclusivitate etc.).
4. Obligații declarative și administrative pentru influenceri
Indiferent de forma de organizare, influenceriul are un set minimal de obligații față de ANAF. În linii mari:
- Înregistrare (unde este cazul): la Registrul Comerțului pentru PFA/SRL, la ANAF pentru codul de activitate, eventual în scopuri de TVA dacă se depășește plafonul relevant sau se prestează servicii către clienți din alte state UE;
- Declarația unică pentru persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, drepturi de autor, alte surse – depusă la termen, pentru anul precedent și, după caz, pentru veniturile estimate;
- Deconturi și declarații fiscale pentru SRL (de exemplu, D100, D101, deconturi de TVA, fișe fiscale pentru angajați);
- Facturare și evidență contabilă: facturi, chitanțe, registre, contracte, extrase de cont, documente justificative pentru toate fluxurile de venit și cheltuieli;
- Utilizarea SPV (Spațiul Privat Virtual) – atât pentru comunicarea cu ANAF, cât și pentru verificarea situației fiscale, descărcarea deciziilor de impunere și a notificărilor.
Ghidurile ANAF privind veniturile din activități independente, veniturile din drepturi de autor, veniturile din criptomonede și NFT sunt accesibile pe site-ul instituției, în secțiunea de ghiduri curente și materiale informative. Este recomandabil ca influencerii să le consulte sau să le discute cu un profesionist înainte de a lua decizii fiscale importante.
5. Cum arată un control ANAF pentru influenceri și creatori
Controlul ANAF poate îmbrăca mai multe forme, în funcție de risc și de obiectiv:
- verificarea situației fiscale personale, reglementată de Codul de procedură fiscală – are ca scop compararea veniturilor declarate cu cheltuielile și creșterea de patrimoniu a persoanei fizice;
- control operativ și inopinat (antifraudă), de exemplu în caz de suspiciuni legate de activități comerciale nedeclarate;
- inspecția fiscală la PFA sau SRL, pentru verificarea corectitudinii declarațiilor de impozit, TVA, contribuții etc.
În contextul influencerilor, ANAF poate utiliza o combinație de informații:
- date primite de la bănci și fintech-uri privind tranzacțiile și conturile (inclusiv Revolut, Wise, PayPal, în măsura în care există cooperare sau sucursale în România);
- rapoarte din partea altor autorități sau din străinătate (schimb automat de informații fiscale, DAC7 pentru platforme online);
- informații publice: vizualizări, număr de abonați, campanii vizibile, colaborări cu branduri;
- date furnizate de companiile care plătesc influenceri (facturi, contracte, rapoarte interne).
În cadrul controlului, ANAF poate solicita:
- contracte cu platformele și cu brandurile;
- extrase de cont (bancar și fintech), rapoarte de plăți de la platforme, istoricul încasărilor;
- documente justificative pentru cheltuieli (echipamente, deplasări, chirii, servicii externe);
- explicații scrise privind natura unor tranzacții sau justificarea anumitor intrări de numerar.
La final, organul fiscal întocmește un raport și, dacă se constată diferențe, emite decizii de impunere cu sume suplimentare de plată (impozit, CAS, CASS, dobânzi și penalități). În anumite situații, constatările pot fi comunicate organelor de urmărire penală, mai ales dacă se apreciază că schema folosită depășește simple erori de declarare și intră în zona evaziunii fiscale.
6. Când apare riscul de evaziune fiscală și spălare de bani
6.1. Evaziune fiscală – Legea nr. 241/2005
Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, modificată semnificativ prin Legea nr. 126/2024, incriminează, printre altele:
- ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
- omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale sau a veniturilor realizate;
- evidențierea de cheltuieli fictive sau operațiuni fără conținut economic real;
- reținerea și neplata, încasarea și neplata, în termenul legal, a impozitelor și contribuțiilor enumerate în lege;
- scheme frauduloase complexe, care reduc cu cel puțin 1.000.000 euro resursele bugetului de stat.
Pentru varianta de bază a infracțiunilor de evaziune fiscală, pedeapsa este, în prezent, închisoare de la 3 la 10 ani sau amendă, în funcție de fapta concretă. Dacă prejudiciul depășește 500.000 euro, limitele de pedeapsă se majorează cu 3 ani, iar dacă prejudiciul depășește 1.000.000 euro, se majorează cu 5 ani. În același timp, legea prevede mecanisme de „clemență” (plata integrală a prejudiciului, majorat cu 15% și cu accesorii, într-un anumit termen) care pot împiedica sesizarea penală sau pot reduce semnificativ pedeapsa.
Pentru un influencer sau creator, riscul de evaziune fiscală apare atunci când:
- nu declară ani la rând venituri semnificative din platforme sau branduri, deși are o activitate constantă și vizibilă public;
- își structurează activitatea prin firme interpuși, contracte fictive sau facturi care nu reflectă realitatea economică;
- înregistrează cheltuieli fictive sau umflate pentru a reduce baza impozabilă;
- încasează sume mari în numerar sau prin conturi „informale” fără documente justificative.
6.2. Spălarea banilor – Legea nr. 129/2019
Legea nr. 129/2019 reglementează prevenirea și combaterea spălării banilor și funcționarea sistemului național de raportare a tranzacțiilor suspecte. Băncile, instituțiile financiare, anumite tipuri de companii și profesioniști (inclusiv organele fiscale) sunt entități raportoare și trebuie să trimită rapoarte către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) atunci când identifică tranzacții suspecte.
În cazul influencerilor, spălarea banilor poate fi invocată, în principal, atunci când veniturile nedeclarate sau provenite din alte infracțiuni (de exemplu, evaziune fiscală) sunt „albite” prin structurarea tranzacțiilor, mutarea prin mai multe conturi, conversia în active aparent legitime etc. Faptul că banii circulă prin Revolut, crypto sau alte fintech-uri nu îi face „invizibili”: instituțiile respective au, la rândul lor, obligații de raportare și cooperare cu autoritățile.
În dosarele mari de evaziune fiscală din ultimii ani, acuzațiile de spălare de bani sunt deseori „lipite” la dosar, mai ales atunci când există fluxuri transfrontaliere, societăți din paradisuri fiscale sau scheme de facturare fictivă. Pentru un influencer sau creator obișnuit, riscul principal rămâne evaziunea fiscală, dar trebuie avut în vedere că, în anumite scenarii, ancheta se poate extinde și spre zona spălării banilor.
7. Cum răspunzi corect la notificările și controalele ANAF
Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac contribuabilii este să ignore scrisorile și notificările ANAF, în speranța că „se rezolvă de la sine” sau că organul fiscal „nu insistă”. În contextul digitalizării și al presiunii pentru combaterea evaziunii, această strategie este din ce în ce mai riscantă.
7.1. Primești o notificare sau o invitație la clarificări
ANAF poate trimite:
- o simplă notificare că a identificat venituri din surse externe (de exemplu, plăți de la platforme online, transferuri prin fintech-uri) care nu apar în declarațiile tale;
- o invitație de a te prezenta la organul fiscal pentru a furniza informații și documente;
- o scrisoare de conformare, prin care ți se oferă posibilitatea de a-ți corecta de bunăvoie situația fiscală înainte de declanșarea inspecției.
Ce e recomandat să faci:
- nu ignora documentul și notează-ți termenul de răspuns sau data programării;
- adună toate documentele disponibile: rapoarte de la platforme, extrase de cont, contracte, facturi;
- discută cu un avocat și/sau cu un consultant fiscal înainte de a transmite explicații scrise sau de a semna declarații;
- pregătește o imagine de ansamblu a veniturilor pe fiecare an, sursă și categorie (activități independente, drepturi de autor, alte surse).
7.2. La ce să fii atent în răspunsurile către ANAF
Răspunsurile către ANAF trebuie să fie:
- coerente: explicațiile pentru un an trebuie să fie în acord cu cele pentru anii următori;
- documentate: e mai credibil să trimiți rapoarte și extrase, nu doar afirmații verbale;
- complete: ascunderea deliberată a unor surse de venit poate agrava situația dacă organul fiscal le descoperă ulterior.
În anumite cazuri, este preferabil să depui declarații rectificative (Declarația unică sau declarațiile societății) și să plătești diferențele de impozit și contribuții înainte de finalizarea controlului, pentru a reduce riscul penal și nivelul accesoriilor.
7.3. Decizie de impunere și contestarea actelor ANAF
Dacă în urma controlului ANAF emite decizii de impunere sau alte acte administrative fiscale cu sume suplimentare de plată, ai dreptul să le contești în termen de 45 de zile de la comunicare, potrivit Codului de procedură fiscală. Contestația este obligatorie înainte de a ajunge în instanța de contencios administrativ-fiscal.
Contestarea actelor ANAF este o procedură tehnică, în care trebuie analizate atent atât aspectele de fond (încadrarea veniturilor, deductibilitatea cheltuielilor, modul de calcul al obligațiilor), cât și aspectele procedurale (respectarea competenței, a termenelor, a dreptului la apărare). Un avocat cu experiență în litigii fiscale te poate ajuta să construiești o strategie de apărare, să identifici probele relevante și să corelezi contestația fiscală cu eventuale apărări în plan penal.
Despre contestarea deciziilor și a altor acte ANAF poți citi mai multe în articolul: „Contestarea deciziilor de impunere și a altor acte ANAF: strategii de apărare înainte de instanță”.
8. Cum reduci riscurile: bune practici pentru influenceri și creatori
Din experiența practică, cele mai multe probleme nu apar peste noapte, ci se acumulează în timp, pe fondul unor decizii aparent „mici” (nu declar primul an, nu țin evidența, nu fac contracte, amestec banii personali cu cei din activitate). Câteva bune practici utile:
- Delimitează activitatea profesională de cea personală: folosește un cont bancar separat pentru activitatea de influencer, chiar dacă ești încă persoană fizică.
- Adună și arhivează documentele: contracte, facturi, e-mailuri cu brandurile, rapoarte de la platforme, extrase de cont, facturi pentru echipamente și servicii.
- Calculează realist veniturile anuale: nu te uita doar la sumele individuale, ci la totalul pe an, pentru a vedea dacă depășești plafoanele pentru CAS și CASS.
- Alege forma de organizare potrivită: persoană fizică, PFA sau SRL – în funcție de nivelul veniturilor, tipul de contracte și dimensiunea proiectelor.
- Fii atent la contracte: verifică dacă termenii privind drepturile de autor, exclusivitatea și remunerația sunt echilibrați; evită să semnezi documente pe care nu le înțelegi.
- Nu ignora notificările: o discuție preventivă cu avocatul și consultantul fiscal este, de regulă, mult mai ieftină decât o apărare în dosar penal.
Pe site poți găsi și alte articole conexe, inclusiv despre controlul fiscal ANAF sau despre contractele pentru influenceri și creatori de conținut, care completează perspectiva din acest articol.
9. Concluzii
Influența și vizibilitatea publică vin la pachet cu responsabilități fiscale și, uneori, cu riscuri penale. Pentru ANAF, influencerii, creatorii de conținut și streamerii nu mai sunt o zonă „gri”, ci o categorie explicit vizată de controale, ghiduri și campanii de conformare voluntară. Banii încasați din platforme, branduri, afiliere, donații sau crypto sunt, în marea lor majoritate, venituri impozabile, care trebuie declarate și documentate.
Diferența dintre o situație corectată fiscal (eventual cu costuri suplimentare, dar controlabile) și un dosar penal pentru evaziune sau spălare de bani o face, de multe ori, modul în care reacționezi la primele semnale: notificări, invitații la clarificări, solicitări de documente. Pregătirea prealabilă, evidențele clare, contractele bine gândite și colaborarea cu profesioniști (avocat, consultant fiscal, contabil) sunt esențiale pentru a-ți proteja atât veniturile, cât și libertatea.
Dacă ești influencer, creator sau streamer și ai primit o notificare ANAF sau știi că veniturile tale nu au fost declarate corect, este important să acționezi rapid și asumat, nu să aștepți „să treacă furtuna”.
Întrebări frecvente (FAQ)
1. Trebuie să îmi fac firmă dacă câștig bani din YouTube, TikTok sau Twitch?
Nu există obligația automată de a înființa o firmă doar pentru că ai venituri din platforme, însă, dacă activitatea este constantă, organizată și generează sume semnificative, un PFA sau un SRL pot fi mai eficiente fiscal și mai sigure în raport cu ANAF. Important este să declari corect veniturile (cel puțin prin Declarația unică) și să ții evidențele necesare. Forma de organizare optimă depinde de nivelul veniturilor, de costuri și de tipul de contracte pe care le ai.
2. ANAF vede conturile mele de Revolut, PayPal sau alte fintech-uri?
Da, în anumite condiții. Chiar dacă unele platforme au sediul în alte state, există mecanisme de cooperare între autoritățile fiscale și bănci, iar ANAF poate obține informații despre tranzacțiile și soldurile conturilor, mai ales când există sucursale locale sau acorduri de schimb de date. În plus, la executarea silită, conturile de tip fintech pot fi, la rândul lor, poprite. A presupune că banii intrați în astfel de conturi „nu se văd” este o premisă foarte riscantă.
3. Produsele, călătoriile și serviciile primite gratuit sunt impozabile?
Da, în principiu, da. Broșurile ANAF privind veniturile din postări pe rețele sociale arată că și avantajele în natură (produse, servicii, călătorii) pot reprezenta venituri impozabile pentru influencer, dacă sunt legate de activitatea de promovare. Valoarea acestor avantaje poate fi luată în calcul la stabilirea bazei de impozitare, motiv pentru care este important să existe o evaluare realistă și, pe cât posibil, documentată.
4. Ce se întâmplă dacă ignor notificarea ANAF privind veniturile online?
Ignorarea notificării poate duce la declanșarea inspecției fiscale sau la emiterea de decizii de impunere pe baza informațiilor deținute de ANAF, fără explicațiile tale. În plus, poți fi perceput ca acționând cu rea-credință, ceea ce poate influența aprecierea organelor fiscale și, eventual, a celor penale. Este, în general, mai avantajos să răspunzi în termen, să clarifici situația și, dacă este cazul, să corectezi voluntar declarațiile.
5. Când ajunge situația într-un dosar penal de evaziune fiscală?
Riscul de dosar penal crește atunci când vorbim de sume mari nedeclarate, de perioade lungi de inactivitate fiscală, de scheme de facturare fictivă, firme interpus, conturi multiple folosite pentru a ascunde fluxurile de bani sau de neplata repetată a impozitelor și contribuțiilor reținute. În astfel de cazuri, constatările ANAF pot fi transmise organelor de urmărire penală, care pot deschide un dosar pentru evaziune fiscală, eventual în concurs cu spălarea banilor.
6. Dacă plătesc tot ce datorez, scap de dosarul penal?
Legea evaziunii fiscale, în forma modificată în 2024, prevede situații în care plata integrală a prejudiciului, majorat cu un anumit procent și cu accesoriile, într-un termen scurt de la finalizarea controlului, poate împiedica sesizarea organelor de urmărire penală sau poate reduce semnificativ limitele de pedeapsă. Totuși, aplicarea concretă a acestor dispoziții depinde de condițiile legale și de circumstanțele cazului. Prin urmare, este esențial să discuți cu un avocat specializat înainte de a lua decizii strategice.
7. Pot să „trec pe drepturi de autor” toate colaborările cu branduri?
Nu orice colaborare poate fi încadrată, în mod realist și legal, ca venit din drepturi de autor. Dacă în realitate prestezi servicii de marketing, consultanță sau management de campanii, forțarea încadrării ca „drepturi de autor” doar pentru a beneficia de un regim fiscal mai avantajos poate fi contestată de ANAF. Este important ca forma juridică a contractului să reflecte conținutul economic real al activității, altfel există riscul recalificării și al atragerii răspunderii fiscale și, în cazuri extreme, penale.
