Pe scurt: Hotărârea CJUE din 30 aprilie 2024 în cauza C-670/22, M.N. (EncroChat) a clarificat condițiile în care datele obținute într-un stat membru pot fi transmise și folosite ca probe într-un alt stat UE prin ordinul european de anchetă (OEA) – inclusiv atunci când vorbim de infiltrarea unor dispozitive și servicii criptate. Ulterior, în 2025, Curtea de Casație a Franței a început să cenzureze punctual proceduri legate de EncroChat, confirmând că justiția națională păstrează un rol real de control. În paralel, există deja litigii la nivelul UE privind JIT-ul Sky ECC, ceea ce menține dezbaterea „deschisă”. Pentru România, miza practică este lanțul de custodie, notificarea transfrontalieră și dreptul efectiv al apărării de a comenta probele – altfel, instanța trebuie să le înălăture.
1) Ce a stabilit, concret, CJUE în M.N. (EncroChat)
CJUE a spus că un OEA emis pentru transmiterea de probe deja obținute de autoritățile din statul de executare (ex.: Franța) poate fi emis și de un procuror, nu doar de un judecător – dacă, în cazuri strict interne, același procuror ar putea ordona transmiterea acelui tip de probe. Nu se cere ca OEA-ul să îndeplinească aceleași condiții ca măsura de obținere inițială; dar este obligatoriu să existe un control judiciar ulterior al respectării drepturilor fundamentale ale persoanei vizate.
Totodată, dacă un stat membru (ex.: Franța) a desfășurat o măsură de infiltrare a dispozitivelor pe teritoriul altui stat (ex.: Germania), trebuie să notifice „în timp util” statul vizat, care poate cere încetarea măsurii dacă ea nu ar fi fost autorizată într-un caz pur intern. Acest mecanism protejează suveranitatea statului notificat și drepturile celor vizați.
Punct critic pentru practică: instanțele naționale trebuie să înlăture proba atunci când persoana nu a putut efectiv să comenteze acea probă și ea are o influență preponderentă asupra constatărilor de fapt. Este un test de echitate procedimentală ce mută greutatea pe contradictorialitate și accesul apărării la elementele esențiale.
2) Franța, 2025: primele „tăieri” de către Curtea de Casație pe dosare EncroChat
În 26 martie 2025, Curtea de Casație (Ch. crim.) a admis parțial un recurs într-o cauză pornită din captări EncroChat, cenzurând raționamentul instanței de instrucție care declarase irecevabil un motiv de nulitate pe ideea lipsei de interes (suspectul negase că ar fi utilizatorul dispozitivului cu pseudonim). Curtea supremă a reținut că, din actele cauzei, dispozitivul fusese atribuit persoanei în cauză, deci interesul de a contesta exista, iar nulitatea trebuia analizată pe fond. Decizia a dus la casarea în parte a hotărârii de condamnare. Este un semnal că filtrul instanței supreme franceze funcționează și că părțile pot obține remedii reale atunci când drepturile procedurale sunt tratate formal.
Sunt și alte hotărâri din 2025 care confirmă că fiecare verigă (legalitatea colectării, notificarea transfrontalieră, accesul apărării) poate fi verificată de judecătorul național, nu doar „preluată ca atare” pentru că ar exista o anchetă paneuropeană.
3) Sky ECC: litigiu „exotic” la Tribunalul UE
În iunie 2025, a fost înregistrată o acțiune pe rolul instanței UE prin care un reclamant cere, printre altele, declararea „inadmisibilității” acordului JIT pentru Sky ECC, invocând fapte imputabile Eurojust, Europol și unor state membre. Fără a anticipa soluția, doar existența cauzei arată că dezbaterea rămâne deschisă inclusiv pe legalitatea cadrului de cooperare (nu doar pe probă în sine). Este un reper util pentru apărări tehnice care atacă fundamentul mecanismelor de colectare/transfer.
4) Cum se traduce în practică pentru dosare din România
(a) OEA emis de unitatea de parchet: după M.N. (EncroChat), OEA pentru transmiterea unor date deja colectate de statul de executare poate fi emis de procuror, dacă dreptul intern i-ar permite într-o cauză pur internă să ceară aceeași transmitere. Asta nu exonerează însă instanța română de un control efectiv al respectării drepturilor fundamentale (accesul apărării, posibilitatea de a combate proba, notificarea corectă a statului vizat etc.).
(b) Notificarea transfrontalieră: dacă infiltrarea a vizat persoane aflate pe teritoriul României, autoritatea străină trebuia să notifice autoritatea română; iar România ar fi avut dreptul să oprească măsura dacă nu ar fi fost autorizabilă într-un caz intern. În lipsa unor dovezi clare de notificare, apărările pot invoca încălcarea Directivei OEA (2014/41/UE) și pot cere excluderea probei.
(c) „Dreptul de a comenta” proba: dacă transcrierile/fișierele sunt preponderent decisive și totuși apărării nu i se permite să le conteste (ex.: lipsă metadate, lipsă jurnal de integritate, secret absolut asupra metodei), instanța trebuie să le înlăture. Acesta este poate cel mai puternic instrument post-M.N. (EncroChat).
(d) Lanțul de custodie & Europol: multe dosare EncroChat au implicat transfer prin servere Europol. M.N. explică ce se verifică: cine a obținut inițial, cum s-a transferat, ce s-a alterat (sau nu), când s-a notificat statul vizat. Apărările trebuie să ceară actele complete (inclusiv log-urile tehnice și rezumatele expertului) – altfel, proba riscă să cadă la testul contradictorialității.
5) „Obscur, dar important”: resurse care merită citite
- Comunicatul oficial CJUE 77/24 (30.04.2024) – esențial pentru a cita corect rațiunea M.N. (EncroChat) în concluzii.
- EUR-Lex – textul hotărârii C-670/22 și opinia avocatei generale Ćapeta – pentru citate precise (art. 2 lit. c, art. 6 alin. (1), art. 31 din Directiva 2014/41/UE).
- EUCRIM 2024/3 și European Journal of Risk Regulation (Cambridge) – analize doctrinare de calitate pe admisibilitatea probelor EncroChat.
- Legifrance – Cass. crim., 26.03.2025 (ECLI:FR:CCASS:2025:CR00407) – model de cenzură a motivelor de nulitate respinse formal.
- CURIA – acțiunea 2025 privind JIT Sky ECC (Eurojust/Europol) – semn al controversei persistente la nivelul UE.
6) În ce fel se leagă de noua Directivă sancțiuni UE (2024/1226)
Deși nu vizează direct EncroChat/Sky ECC, Directiva (UE) 2024/1226 (24.04.2024) – care criminalizează încălcarea/circumvenția sancțiunilor UE – a intrat în vigoare în mai 2024 și trebuia transpusă până la 20 mai 2025. În iulie 2025, Comisia a declanșat infringement împotriva mai multor state (inclusiv România) pentru netranspunere integrală; ulterior, autoritățile române au anunțat proiectul de transpunere în octombrie 2025. De îndată ce regimul se consolidează intern, ne putem aștepta ca instrumentele speciale de investigație (similare celor folosite contra crimei organizate) să devină tot mai frecvente și în dosare de eludare a sancțiunilor – unde e-evidence și cooperarea transfrontalieră joacă un rol central.
7) Checklist practic (apărare și acuzare)
Pentru apărare (România):
- Solicită integral actele OEA + documentele tehnice (log-uri, hash-uri, rapoarte de integritate). În lipsa lor, invocă imposibilitatea comentării efective → excludere.
- Verifică notificarea statului român dacă măsura a fost derulată „în teritoriu”. Lipsa notificării poate vicia proba.
- Analizează dacă OEA trebuia/putea fi emis de procuror în oglindă cu situația internă (standard „domestic-like”).
- Invocă jurisprudența Curții de Casație franceze (2025) pentru a combate rezolvările „pe formalism” ale interesului de a ataca nulități.
- Dacă se invocă JIT sau Europol, verifică mandatul exact și întinderea cooperării; există litigiu pendinte pe JIT Sky ECC la nivelul UE.
Pentru acuzare (România):
- Documentează lanțul de custodie și metadatele, atașează note explicative privind tehnica folosită și în ce mod a fost asigurată integritatea.
- Arată expres când și cum a fost realizată notificarea către statul vizat și răspunsul primit (dacă a fost).
- Asigură accesul apărării la elementele esențiale pentru a evita sancțiunea de excludere a probei.
8) Concluzie
M.N. (EncroChat) nu „validează” orb folosirea captărilor ultra-tehnice; pune însă un cadru: OEA-uri emise corect, notificări transfrontaliere și, mai ales, dreptul apărării de a contesta. În 2025, instanțele naționale (ex.: Franța) arată că verifică pe bune aceste exigențe. Pentru România, dosarele cu EncroChat/Sky ECC sau cu eludare de sancțiuni vor depinde, în final, de disciplină probatorie și transparență tehnică – altfel, proba riscă să cadă.
