Legea aplicabilă divorțului în UE (Rome III): când contează și cum îți poate schimba rezultatul

Acest articol explică, pe înțelesul diasporei, ce înseamnă „alegerea legii aplicabile” în divorț, când se aplică Regulamentul Rome III, ce condiții are un acord valid și ce riscuri apar dacă lași lucrurile „să meargă de la sine”.

Notă utilă: pe blog există deja articole despre consecințe patrimoniale (de exemplu, partajul bunurilor după divorț), dar aici vorbim strict despre care lege guvernează divorțul într-un context UE. (maglas.ro – partaj)

1) Rome III pe scurt: ce reglementează și unde se aplică

Rome III este Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 și stabilește reguli uniforme de conflict de legi pentru divorț și separare de corp, în situații în care există „conflict de legi” (adică mai multe legi naționale ar putea fi relevante). (Art. 1 Rome III)

Regulamentul se aplică prin cooperare consolidată, deci nu în toate statele UE. Conform sintezei EUR-Lex, sunt 17 state participante: Belgia, Bulgaria, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, România, Slovenia. (EUR-Lex – Participating countries)

Important pentru diaspora: regula de conflict din Rome III are aplicare universală, adică poate desemna și legea unui stat neparticipant sau chiar a unui stat din afara UE (dacă dosarul e într-un stat participant). (Art. 4 Rome III)

Ce NU reglementează Rome III (și de ce contează)

Rome III nu se aplică la: validitatea căsătoriei, anulare, nume, regimul bunurilor, răspundere părintească, întreținere (pensie alimentară) sau succesiuni, chiar dacă apar „în contextul” divorțului. (Art. 1(2) Rome III)

Asta înseamnă că poți avea, în același „pachet” de viață, legi diferite pentru: divorț (Rome III), copii (alte instrumente/alte reguli) și bunuri (alte instrumente/alte reguli). (e-Justice Portal – Divorce and legal separation)

Atenție: legea aplicabilă ≠ instanța competentă

Rome III spune ce lege se aplică divorțului, dar nu stabilește în ce țară/instanță se judecă divorțul. Regulamentul precizează expres că nu afectează regulile de jurisdicție (instrumente separate). (Art. 2 Rome III)

În practică, e util să separi întrebările: (1) unde pot depune cererea? (2) ce lege se aplică divorțului? Rome III răspunde la întrebarea (2). (EUR-Lex – summary Rome III)

2) Ce înseamnă „alegerea legii aplicabile” în divorț

„Alegerea legii aplicabile” înseamnă că soții pot încheia un acord prin care stabilesc, în limitele Rome III, ce lege națională va guverna divorțul sau separarea de corp. (Art. 5 Rome III)

Nu poți alege „orice lege din lume” după preferință; poți alege doar una dintre legile indicate de regulament: (a) legea reședinței obișnuite comune la data acordului; (b) legea ultimei reședințe obișnuite comune (dacă unul încă locuiește acolo); (c) legea cetățeniei oricăruia dintre soți; (d) legea forului (statul unde e sesizată instanța/autoritatea). (Art. 5(1) Rome III (EN))

De ce contează? Pentru că Rome III spune că legea determinată prin aceste reguli se aplică la temeiurile/condițiile divorțului și separării de corp (adică „regulile de fond” ale desfacerii căsătoriei). (Recital (10) Rome III (EN))

3) Condiții și formă: când și cum e valabil acordul

Momentul: până când poți alege

Acordul de alegere a legii poate fi încheiat sau modificat oricând, dar cel târziu până la sesizarea instanței (momentul când e introdusă cererea), iar uneori poate fi consemnat și în cursul procedurii, dacă legea forului permite. (Art. 5(2)–(3) Rome III (EN))

Forma minimă: scris, datat, semnat (inclusiv electronic)

Forma minimă impusă de Rome III: acordul trebuie să fie în scris, datat și semnat de ambii soți; comunicarea electronică este acceptată dacă oferă o înregistrare durabilă. (Art. 7(1) Rome III (EN))

În plus, pot exista cerințe formale suplimentare în funcție de reședința obișnuită (de exemplu, anumite state pot cere formă autentică sau integrarea într-un contract de căsătorie). Rome III spune explicit că astfel de cerințe suplimentare, dacă există, trebuie respectate. (Art. 7(2)–(4) Rome III (EN))

Consimțământul și „alegerea informată”

Regulamentul tratează separat valabilitatea de fond/consimțământul: regula este că valabilitatea acordului se apreciază după legea care ar guverna acordul dacă ar fi valid, dar un soț poate invoca legea reședinței sale obișnuite la momentul sesizării instanței pentru a arăta că nu a consimțit (în anumite condiții). (Art. 6 Rome III (EN))

În preambul, Rome III subliniază ideea de alegere în cunoștință de cauză și necesitatea de informare privind consecințele juridice. (Recital (18) Rome III (RO))

4) Dacă nu alegi: ce lege se aplică automat (regula „în trepte”)

Dacă nu există un acord valabil, Rome III aplică o regulă „în trepte” (o ierarhie de legături), tocmai pentru predictibilitate și pentru a reduce „cursa” către o lege percepută ca mai favorabilă. (Recital (21) Rome III (RO))

1) legea statului reședinței obișnuite comune la momentul sesizării instanței;
2) dacă nu, legea ultimei reședințe obișnuite comune (dacă nu s-a încheiat cu mai mult de 1 an înainte și unul încă locuiește acolo);
3) dacă nu, legea cetățeniei comune la momentul sesizării;
4) dacă nu, legea forului (statul unde e sesizată instanța).

Aceste trepte sunt prevăzute expres de regulament. (Art. 8 Rome III (EN))

Există și o plasă de siguranță: dacă legea aplicabilă (aleasă sau determinată) nu prevede divorțul sau nu asigură acces egal la divorț/separare din motive de sex, atunci se aplică legea forului. (Art. 10 Rome III (EN))

5) Efecte practice: „cum îți poate schimba rezultatul” legea aplicabilă

Rome III spune explicit că legea determinată de regulile sale se aplică la temeiurile divorțului și separării de corp. Asta poate influența, în funcție de legea aleasă/determinată, lucruri precum: condițiile pentru divorț, pașii obligatorii înainte de divorț, modul în care se tratează separarea de corp și transformarea ei în divorț. (Recital (10) & Art. 9 Rome III (EN))

În același timp, Rome III nu guvernează partajul/regimul bunurilor, copiii sau întreținerea, deci „rezultatul” divorțului (în sens larg) se poate împărți pe mai multe legi/instrumente. (Art. 1(2) Rome III)

Exemplu de clarificare: poți avea un divorț guvernat de o lege X, dar partajul bunurilor să fie tratat separat (pentru partaj, vezi și articolul dedicat: partajul bunurilor după divorț). (Art. 1(2) lit. (e) Rome III)

6) Exemple pentru diaspora: 3 scenarii tipice (cu explicația pas cu pas)

Scenariul 1: doi soți români locuiesc în alt stat participant (ex.: Germania)

Pas 1: verifici dacă ești într-un stat participant. Germania și România sunt în lista statelor participante Rome III. (EUR-Lex – Participating countries)

Pas 2: dacă nu alegi legea și divorțul e introdus când ambii au reședința obișnuită comună acolo, regula de bază indică legea reședinței obișnuite comune la momentul sesizării. (Art. 8(a) Rome III (EN))

Pas 3: dacă vrei să alegi legea, Rome III îți permite (în limite) să optezi, de exemplu, pentru legea cetățeniei (română) sau pentru legea reședinței obișnuite (statul unde locuiți), prin acord scris, datat și semnat. (Art. 5(1) & Art. 7(1) Rome III (EN))

Scenariul 2: cuplu mixt (cetățenii diferite), reședință comună într-un stat participant

Dacă unul este cetățean român și celălalt are altă cetățenie, Rome III permite alegerea legii cetățeniei oricăruia dintre soți (sau a reședinței obișnuite, sau a forului), cu condițiile de formă și termen. (Art. 5(1)(c)–(d) & Art. 5(2) Rome III (EN))

De ce merită discutat strategic? Pentru că regulamentul urmărește predictibilitate și evitarea situației în care unul „se grăbește” să depună cererea ca să prindă o anumită lege. (Recital (21) Rome III (RO))

Scenariul 3: unul dintre soți trăiește în afara UE (sau într-un stat UE neparticipant)

Dacă procedura se judecă într-un stat participant, Rome III poate desemna (prin alegere sau prin regulile sale) și legea unui stat din afara UE, pentru că are aplicare universală. (Art. 4 Rome III)

Dacă procedura se judecă într-un stat UE neparticipant, Rome III nu este, prin definiție, cadrul principal; se aplică regulile acelui stat (și eventual alte instrumente). Eu nu pot confirma într-un mod util „regula exactă” pentru fiecare stat neparticipant fără a analiza jurisdicția concretă și norma ei de drept internațional privat. (EUR-Lex – Participating countries)

7) Riscuri dacă nu clarifici (și cum le reduci)

Presupuneri greșite: „se aplică automat legea din țara mea” sau „legea din țara unde depun” – Rome III are reguli proprii, inclusiv o ierarhie în lipsa alegerii. (Art. 8 Rome III (EN))
Acord invalid: lipsa formei scrise/datei/semnăturilor sau ignorarea cerințelor suplimentare de formă poate face acordul inutil. (Art. 7 Rome III (EN))
„Cursa” către o lege: în lipsa alegerii, momentul și locul sesizării instanței pot deveni decisive, exact situația pe care regulamentul încearcă să o prevină. (Recital (21) Rome III (RO))
Confuzie între capitole: legea divorțului nu rezolvă automat copiii, întreținerea sau bunurile. (Art. 1(2) Rome III)
Contestații pe consimțământ: un acord semnat „pe fugă” poate fi atacat, iar Rome III are reguli specifice pentru consimțământ/valabilitate. (Art. 6 Rome III (EN))

Checklist rapid (util înainte de orice discuție despre „ce lege aleg”)

În ce stat se va judeca (sau e realist să se judece) divorțul? (Rome III contează doar dacă e un stat participant.) (EUR-Lex – Participating countries)
Există opțiuni de alegere în limitele art. 5 (reședință obișnuită, ultima reședință, cetățenie, for)? (Art. 5 Rome III (EN))
Poate fi făcut acordul în formă validă (scris, datat, semnat; eventual cerințe suplimentare)? (Art. 7 Rome III (EN))
Ce „piese” sunt separate: copii, întreținere, bunuri (și ce instrumente/legi le guvernează)? (Art. 1(2) Rome III)
Există riscuri de contestare a consimțământului sau de neinformare? (Art. 6 Rome III (EN))

8) Când merită analiză strategică (onorarii premium)

O analiză „Rome III” devine, de regulă, mai valoroasă (și poate implica onorarii premium față de un divorț pur intern) când există combinații de factori care schimbă semnificativ opțiunile și riscurile:

Mobilitate ridicată: mutări recente sau probabile, reședințe în mai multe state, ultimă reședință comună „în ultimul an” (relevantă direct în regula automată). (Art. 8(b) Rome III (EN))
Cuplu mixt: cetățenii diferite, opțiuni multiple de alegere (și nevoie de acord „informat”). (Recital (18) & Art. 5 Rome III)
Copii minori: pentru că Rome III nu acoperă răspunderea părintească, iar strategia trebuie gândită pe mai multe „straturi” juridice. (Art. 1(2) lit. (f) Rome III)
Active relevante în mai multe state: pentru că legea divorțului nu rezolvă automat efectele patrimoniale și partajul. (Art. 1(2) lit. (e) Rome III)

În astfel de dosare, „strategic” înseamnă, de obicei, să pui pe masă o hartă clară: (1) unde se poate judeca, (2) ce lege se aplică divorțului (Rome III), (3) ce rămâne separat (copii, bunuri, întreținere) și (4) ce pași pot reduce riscul de surprize procedurale. (e-Justice Portal – overview)

9) Concluzii (de ținut minte)

Rome III se aplică divorțului/separării de corp în 17 state UE participante, inclusiv România. (EUR-Lex – summary)
Poți alege legea aplicabilă doar în limitele art. 5 și cu o formă minimă (scris, datat, semnat). (Art. 5 & Art. 7 Rome III (EN))
Dacă nu alegi, legea se stabilește automat după regula în trepte (art. 8). (Art. 8 Rome III (EN))
Legea divorțului nu „rezolvă” automat copiii, bunurile sau întreținerea: sunt capitole separate. (Art. 1(2) Rome III)

Surse

CTA

Dacă ești în diaspora (sau într-un cuplu cu element de extraneitate) și vrei o analiză clară „pe straturi” (divorț – lege aplicabilă, copii, bunuri, întreținere), poți trimite un mesaj prin pagina de contact sau direct la alexandru@maglas.ro (include, te rog, țările implicate și orice termen apropiat).