Autor: Alexandru Măglaș

Articolul explică modul în care grupurile corporative străine își pot proteja secretele comerciale și know-how-ul în operațiunile din România. Sunt analizate cadrul legal aplicabil (Directiva 2016/943, OUG 25/2019, Legea 11/1991 și Codul muncii), pașii esențiali pentru politici interne și clasificarea informațiilor, utilizarea NDA-urilor și a clauzelor de neconcurență, precum și mecanismele de aplicare în fața instanțelor române, de la măsuri provizorii până la daune și posibile implicații de concurență neloială și penale.

Articolul oferă un cadru practic pentru structurarea contractelor de licență și franciză în România pentru branduri internaționale. Sunt analizate modul de acordare a drepturilor de PI, clauzele sensibile în dreptul român și strategiile de executare a contractului atunci când partenerii locali nu își respectă obligațiile.

Articolul analizează scenariile în care terți înregistrează domenii .ro și creează conturi de social media care imită identitatea unei companii străine. Sunt detaliate instrumentele juridice disponibile în România – de la notificări și proceduri privind numele de domeniu până la acțiuni în concurență neloială și măsuri provizorii. ([Măglaș Alexandru Avocat București][6])

Articolul explică cum pot titularii străini de mărci și alte drepturi de PI să utilizeze procedurile vamale din România pentru a identifica și sechestra mărfurile contrafăcute. Sunt prezentate condițiile legale, pașii procedurali și opțiunile ulterioare sechestrului, de la distrugerea bunurilor la acțiuni în instanță. ([Măglaș Alexandru Avocat București][5])

Articolul arată ce soluții au creatorii și titularii de drepturi străini atunci când operele lor sunt încărcate, distribuite sau vândute online în România fără acord. Sunt analizate mecanismele de notificare, procedurile de takedown, acțiunile civile și penale, precum și modul de documentare a probelor la distanță. ([Măglaș Alexandru Avocat București][3])

Articolul explică, într-o manieră practică, cum pot brandurile de e-commerce străine să își protejeze marca în România împotriva free-riding-ului și a revânzătorilor neautorizați pe marketplace-uri și rețele sociale. Sunt detaliate instrumentele juridice disponibile (marcă, concurență neloială, takedown-uri de platformă, acțiuni în instanță) și pașii concreți pentru o intervenție rapidă. ([Măglaș Alexandru Avocat București][1])

Articolul explică pașii esențiali pentru protejarea unui brand prin marcă în România și în Uniunea Europeană: verificări prealabile, strategia de depunere, procedura în fața OSIM și EUIPO. Sunt prezentate și situațiile în care apare opoziția altor titulari și opțiunile de negociere sau atac juridic.

Articolul oferă un checklist detaliat pentru analiza unei proprietăți comerciale în România, de la verificarea titlului și a regimului urbanistic până la contractele de închiriere și riscurile fiscale. Scopul este ca investitorii străini să poată identifica din timp problemele majore și să le reflecte corect în preț sau în structurarea tranzacției.

Articolul descrie, pas cu pas, ce trebuie să facă un moștenitor care locuiește în străinătate pentru a vinde în siguranță un imobil moștenit în România. Sunt acoperite verificările de titlu, împuternicirile notariale, taxele datorate și modul în care se poate optimiza procesul fără deplasări inutile.

Articolul arată în ce situații poate fi contestată o moștenire sau un testament românesc, inclusiv atunci când o parte dintre moștenitori locuiesc în străinătate. Sunt detaliate motivele de nulitate, regulile privind rezerva succesorală, conflictele de jurisdicție și pașii practici pentru a începe o contestație.

Articolul explică ce opțiuni are o persoană care locuiește în străinătate, dar deține bunuri în România, pentru a-și planifica succesiunea prin testament. Sunt analizate regulile europene privind succesiunile, alegerea legii aplicabile, rolul notarilor și pașii concreți pentru a evita blocaje și litigii între moștenitori.

Articolul detaliază etapele prin care se poate ajunge la vânzarea forțată a unui imobil din România pentru executarea unei hotărâri sau datorii străine. Sunt prezentate procedurile de recunoaștere a titlului, rolul executorului judecătoresc, desfășurarea licitațiilor și drepturile atât ale creditorului, cât și ale proprietarului urmărit.

Articolul descrie pașii pentru constituirea unei ipoteci românești în favoarea unei bănci sau a unui finanțator străin, de la due diligence și structura contractelor până la înscrierea în cartea funciară. Sunt explicate și procedurile de executare silită a ipotecii atunci când debitorul nu își mai plătește datoria.

Articolul explică ce înseamnă o convenție de coproprietate și cum poate fi ea folosită în practică atunci când coproprietarii locuiesc în state diferite. Sunt analizate situațiile în care un coproprietar vinde fără acord sau fără a respecta dreptul de preempțiune, precum și acțiunile în instanță și măsurile provizorii disponibile.

Articolul tratează situațiile frecvente în care apar erori sau neconcordanțe în cartea funciară pentru imobile deținute de persoane sau companii străine. Sunt prezentate procedurile de rectificare, probele necesare și riscurile de a ignora problemele de titlu înainte de o vânzare, o ipotecă sau o succesiune.

Articolul explică ce pot face moștenitorii care locuiesc în străinătate atunci când nu se înțeleg asupra folosirii sau vânzării unui imobil moștenit în România. Sunt analizate opțiunile de partaj amiabil și judiciar, condițiile în care se poate ajunge la vânzarea la licitație și modul practic de colaborare cu avocatul din România.

Articolul analizează particularitățile juridice ale proprietăților românești cu istoric de naționalizare, retrocedări parțiale sau litigii între moștenitori aflați în mai multe țări. Sunt explicate verificările esențiale în cartea funciară, riscurile specifice contextului post-comunist și modul în care un investitor poate structura tranzacția pentru a limita expunerea.

Articolul explică ce rol joacă autoritățile de reglementare în sectoare precum energie, telecom, financiar sau retail și cum pot afecta acestea operațiunile unei companii străine. Sunt prezentate etapele contestării unei decizii, raportul cu dreptul UE, impactul asupra reputației și modul în care decizia locală se integrează în strategia globală de conformare.

Articolul descrie pas cu pas procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică în România și modul în care sunt calculate despăgubirile. Accentul este pus pe drepturile persoanelor fizice și juridice străine, opțiunile de contestare a cuantumului despăgubirii și strategiile pentru obținerea unei valori cât mai apropiate de prețul de piață.

Articolul explică rolul PUG, PUZ și PUD în configurarea unui proiect imobiliar și de ce aceste planuri au devenit ținte frecvente ale litigiilor de urbanism. Sunt analizate efectele suspendării sau anulării unui PUZ asupra autorizațiilor de construire, scenariile pentru proiectele în curs și instrumentele juridice prin care investitorul își poate proteja investiția.

Articolul detaliază motivele frecvente pentru care primăriile refuză emiterea autorizațiilor de construire și impactul acestor decizii asupra unui proiect imobiliar. Sunt analizate căile de atac administrative și judiciare, termenele critice, șansele reale de succes și modul în care dezvoltatorul își poate calibra strategia juridică și de comunicare cu autoritățile.

Articolul prezintă principalele scheme de ajutor de stat, granturi și facilități fiscale pe care le pot accesa investitorii străini în România. Sunt explicate condițiile de eligibilitate, pașii procedurali, relația cu regulile UE privind ajutorul de stat și modul în care aceste instrumente pot face diferența între România și alte jurisdicții din regiune.

Articolul descrie cum privește ANAF transferurile transfrontaliere de numerar, acțiuni sau drepturi de proprietate intelectuală în care apare o entitate românească. Sunt analizate noile reguli de prețuri de transfer, clauza generală anti-abuz din Codul fiscal și documentația pe care un investitor străin ar trebui să o pregătească înainte de un control.

Articolul explică mecanismele prin care autoritățile sau creditorii din România pot institui măsuri asigurătorii, sechestru sau poprire asupra bunurilor și veniturilor nerezidenților. Sunt prezentate pașii tipici, drepturile debitorului, termenele pentru contestație și strategiile juridice de limitare a blocajelor asupra conturilor, salariilor sau imobilelor.

Articolul clarifică noțiunile de rezidență fiscală și venit cu sursă în România pentru persoane fizice din diaspora sau nerezidenți cu legături economice aici. Sunt analizate criteriile ANAF, regula celor 183 de zile, centrul intereselor vitale și rolul convențiilor de evitare a dublei impuneri în limitarea dublei taxări.

Articolul explică pas cu pas cum funcționează rambursările de TVA pentru companiile străine care operează sau facturează în România și de ce ANAF blochează uneori sumele solicitate. Sunt prezentate principalele riscuri în controalele de TVA, documentele cheie și opțiunile de contestare atunci când cererea este respinsă sau amânată.

Articolul descrie pașii procedurali pentru formularea contestației administrative împotriva unei decizii de impunere ANAF, urmată, dacă este cazul, de acțiunea în contencios fiscal. Sunt prezentate termenele critice, motivele frecvente de anulare, efectele asupra conturilor și activelor și modalitățile prin care te poți coordona cu consultanții fiscali și avocații din alte jurisdicții.

Articolul arată, pas cu pas, cum funcționează procedura plângerii penale pentru cetățenii străini și ce instituții poți sesiza când ești victima unei infracțiuni cu legătură cu România. Sunt explicate termenele, drepturile victimei, opțiunile de reprezentare prin avocat și modul de colectare a probelor, inclusiv în cazurile de fraudă online și escrocherii transfrontaliere.

Articolul explică instrumentele prin care statele își solicită reciproc informații bancare, documente corporative sau date electronice atunci când există o legătură cu România. Sunt analizate principalele convenții și instrumente UE, termenele și procedurile pentru executarea cererilor, obligațiile băncilor și companiilor și modalitățile prin care avocații pot proteja drepturile persoanelor vizate.

Articolul descrie scenariul în care, la controlul de frontieră, ești oprit și reținut pentru un dosar sau un mandat vechi emis în România, deși locuiești de ani de zile în alt stat. Sunt explicate drepturile procesuale, ce poți face tu și familia ta din străinătate, rolul avocatului și opțiunile de contestare a măsurilor preventive sau a executării…