Autor: Alexandru Măglaș

Articolul explică diferența dintre redeschidere și reînceperea urmăririi penale, ce rol au procurorul și instanța și ce motive pot justifica reactivarea dosarului. De asemenea, arată ce poți face prin avocat pentru a contesta redeschiderea și a limita impactul asupra vieții tale.

Articolul clarifică situațiile în care procurorul poate dispune clasarea, diferențele față de achitare și ce se întâmplă cu înscrierea în cazier. Vei vedea și ce căi de atac există, când merită să contești soluția și cum se îmbină clasarea cu eventualele pretenții civile sau de despăgubire.

Pornind de la cazuri publice, articolul arată când și de ce instanțele din alte state UE refuză să execute mandate europene, pedepse sau confiscări dispuse în România. Vezi ce cântărește în practică: condițiile de detenție, garanțiile procedurale, individualizarea pedepsei, caracterul definitiv al hotărârii și modul în care sunt prezentate informațiile de către autoritățile române.

Articolul explică arhitectura juridică europeană (EAW, instrumente de recunoaștere, convenții CoE) prin care o hotărâre penală română produce efecte în străinătate. Sunt analizate zonele de risc – motive de refuz, ne bis in idem, condiții materiale și procedurale – precum și liniile de apărare pe care le are la dispoziție condamnatul sau avocatul său.

Textul trece în revistă zece situații tipice care pot „exploda” într-un dosar EPPO: de la percheziții sincronizate și sechestru extins, până la comunicate publice și cooperare între state. Pentru fiecare scenariu, sunt indicate greșelile clasice ale inculpaților și ale avocaților, precum și mișcările defensive care contează în primele 48 de ore.

Articolul explică, pe înțelesul inculpaților și companiilor, cum funcționează sechestrul dispus într-un dosar EPPO și ce poți face efectiv ca să-ți recuperezi conturile și bunurile. Găsești repere despre Regulamentul 2018/1805, rolul ANABI, termene, căi de atac și soluții pragmatice atunci când bunurile riscă să se devalorizeze sau să fie valorificate anticipat.

Dacă ai ajuns „mâncat” de un dosar EPPO, acest ghid îți pune în ordine pașii esențiali: ce înseamnă competența EPPO, cum arată primele 72 de ore și unde se joacă, în practică, șansele de apărare. Vezi cum îți folosești drepturile la nivel UE, cum ataci măsuri intruzive și ce întrebări trebuie să pui fiecărui dosar.

Textul urmărește apariția și consolidarea instrumentelor penale europene – mandatul european de arestare, EPPO, directivele penale, e-evidence – și modul în care ele redesenează competențele naționale. Din perspectiva României, sunt discutate efectele asupra urmăririi penale, a instanțelor și a actorilor privați, precum și tensiunile constituționale generate de această „mutare” spre un model cvasi-federal.

Articolul leagă noua directivă de practica „shadow fleet”, plafonul de preț la petrol și mecanismele de confiscare și administrare a bunurilor prin ANABI, arătând cum se schimbă jocul pentru companii și bănci. Sunt explicate noile tipologii de dosare, impactul pachetului e-evidence asupra probatoriului digital transfrontalier și scenariile în care eludarea sancțiunilor va ajunge rapid de la compliance la acuzație penală.

Articolul sintetizează jurisprudența recentă privind probele din EncroChat și Sky ECC și modul în care acestea ajung în dosarele DIICOT/DNA prin ordine europene de anchetă și cooperare Europol. Oferă un checklist practic pentru apărare și acuzare: de la accesul la documentația tehnică și lanțul de custodie, până la excluderea probelor obținute netransparent sau cu depășirea mandatului inițial.

Articolul reconstituie traseul cauzei Micula: de la măsurile fiscale inițiale, la hotărârea ICSID, calificarea plății ca ajutor de stat de către Comisia Europeană și jurisprudența recentă CJUE (C-516/22). Sunt explicate mizele pentru investitorii care se bazează pe tratate bilaterale intra-UE, pentru strategia de apărare a României și pentru arhitectura viitoare a arbitrajelor de investiții în spațiul european.

Articolul descrie un scenariu tipic în care șocul și panica îl fac pe șofer să plece de la locul unui accident aparent minor. Arăt în ce condiții gestul devine infracțiune, care sunt excepțiile din lege, cum se raportează instanțele la cooperarea ulterioară și când mai ai șanse reale să eviți o condamnare cu închisoare.

Folosesc cazul unei persoane care acceptă, aparent banal, să primească bani în cont „pentru altcineva”, iar dimineață se trezește cu banca și procurorul deasupra. Explic mecanismele de AML, de ce ești vulnerabil la acuzația de spălare de bani și ce posibilități reale ai să deblochezi contul și să limitezi consecințele penale.

Plec de la un scenariu în care agresorul aparent devine „victimă” în acte, iar persoana abuzată se trezește acuzată de violență. Explic cum se citesc declarațiile, fotografiile, rapoartele medico-legale și istoricul relației și ce strategii defensive sunt posibile când dosarul penal pare întors cu susul în jos.

Articolul pornește de la un student surprins cu mai multe pliculețe și de la întrebarea clasică: consum sau trafic? Discut pragurile cantitative, indicii de vânzare, declarațiile, discuțiile de pe telefon și modul în care aceste elemente pot împinge dosarul spre o acuzație mult mai gravă decât simpla deținere pentru consum propriu.

Plec de la povestea lui „Radu”, oprit în trafic după o nuntă și pus în fața deciziei de a accepta sau nu recoltarea probelor biologice. Arăt ce prevede Codul penal pentru refuz, ce diferență este față de simpla contravenție și cum pot fi atacate eventualele probe sau acte de urmărire penală în astfel de dosare.

Pornesc de la scenariul foarte recognoscibil al unei percheziții informatice la 6 dimineața, cu servere și laptopuri ridicate. Explic ce acte trebuie să primești, ce poți contesta, cum te raportezi la secretul profesional și la datele clienților și când este esențial să chemi un avocat specializat în penal+IT.

Acest articol are caracter strict informativ și nu reprezintă consultanță juridică. Situațiile concrete trebuie analizate individual, împreună cu un avocat sau cu un consilier în proprietate industrială, în funcție de documentele și obiectivele tale specifice. 1. Întrebarea de la care plecăm: ce NU se vede dincolo de logo? La suprafață, o marcă pare un lucru […]

Articolul urmărește etapa de apel într-un litigiu de drepturi de autor și arată ce mai poți salva după ce ai pierdut, parțial sau total, la fond. Discut diferențele dintre criticile de apel și rejudecare, cum îți reorganizezi strategia probatorie și când merită să mergi mai departe până la Înalta Curte.

Pornind de la un caz fictiv, articolul urmărește pas cu pas cum arată pentru un artist un litigiu de „copyright infringement”. Discut ce este de fapt plagiatul, ce dovezi sunt decisive, cum te ajută contractele și ce greșeli procesuale îți pot ruina șansele încă din faza cererii de chemare în judecată.

Articolul pornește de la povestea fictivă a unui artist care descoperă târziu cât de mult pierduse ignorând organismele de gestiune colectivă. Explic, pe concret, cum funcționează UCMR-ADA, CREDIDAM, DACIN SARA, UPFR și ORDA, ce poți obține de la ele și ce trebuie să verifici în contracte dacă vrei să nu lași bani pe masă ca muzician.

Articolul urmărește povestea fictivă a lui Alex pentru a ilustra capcanele tipice din contractele cu case de discuri, manageri și organizatori de evenimente. Sunt explicate clauzele esențiale privind drepturile de autor, licențele, durata și teritoriul, precum și strategii juridice prin care un artist solo poate transforma experiențele dureroase în protecție contractuală solidă.

Articolul folosește exemplul unei firme IT pentru a arăta cum deciziile contractuale privind proprietatea intelectuală, clauzele de plată și răspunderea pot susține sau sabota o afacere. Sunt oferite recomandări pentru structurarea contractelor cu clienți, colaboratori și dezvoltatori, astfel încât riscurile juridice și financiare să fie controlabile.

Articolul prezintă, sub formă de povestiri, situații reale sau plauzibile de împărțire a bunurilor după divorț sau moștenire și consecințele deciziilor pripite. Sunt discutate opțiunile amiabile versus partajul judiciar, impactul emoțional și financiar al litigiilor și rolul consultării juridice timpurii.

Articolul folosește povești și scenarii pentru a explica efectele planurilor urbanistice asupra dreptului de proprietate, autorizațiilor de construire și investițiilor imobiliare. Sunt tratate conflictele tipice cu administrația locală, căile de atac împotriva PUZ/PUD și modul în care un avocat poate structura o strategie de apărare sau de negociere.

Articolul explică, folosind exemple, traseul de la idee tehnică la brevet – cercetarea de anterioritate, depunerea cererii, cooperarea cu OSIM sau EPO și exploatarea comercială. Sunt discutate riscurile de a dezvălui prea devreme invenția, opțiunile de licențiere și modalitățile prin care un antreprenor își poate integra strategia de brevete în modelul de business.

Articolul combină scenarii inspirate din practica dreptului de autor pentru a explica cine deține povestea atunci când intervin editori, producători sau adaptări „după fapte reale”. Sunt analizate clauze contractuale, cesiuni, licențe și situații în care autorii și-au pierdut sau și-au recâștigat drepturile asupra propriilor creații.

Articolul folosește scenarii și „povești” pentru a ilustra riscurile legate de exploatarea neautorizată a operelor – de la muzică și texte la software și design. Sunt discutate contractele, dovezile de prioritate, înregistrările la organismele competente și pașii de urmat când constați că cineva îți folosește creația fără acord.

Pe baza titlului, articolul pare să ilustreze situații în care greșelile administrației publice se răsfrâng direct asupra cetățenilor, prin costuri, întârzieri sau pierderi patrimoniale. Sunt schițate, în mod general, tipuri de reacții juridice și rolul consultării cu un avocat pentru a evalua dacă merită deschis un litigiu

Articolul explică pașii imediat după primirea unei „hârtii” nelegale de la primărie – verificarea temeiului legal, a competenței și a procedurii urmate de autoritate. Sunt prezentate opțiunile de reacție, de la clarificări informale până la plângerea prealabilă și acțiunea în contencios administrativ.