Tabele cu date oficiale (2024) despre dosare penale pe tipuri de infracțiuni în instanțe și despre persoane condamnate definitiv, plus indicatori-cheie din rapoartele Poliției Române și ale Ministerului Public. Unde lipsesc defalcări publice (de exemplu, achitare/încetare pe infracțiune sau clasare pe infracțiune), notez explicit acest lucru.
Categorie: Uncategorized
Câte cauze penale se finalizează prin trimitere în judecată și câte prin netrimitere (clasare/renunțare) în România? Mai jos ai un ghid educativ, cu quiz, scenarii și checklist, bazat pe rapoarte publice citabile (cu limitele lor explicate).
Ghid practic despre clauzele care pot decide rezultatul unui litigiu în contractele internaționale cu parteneri români sau cu executare în România: competență/jurisdicție, arbitraj, lege aplicabilă (Roma I), notificări, probă și limbă, escaladare (negociere–mediere–arbitraj), plus exemple „bine vs prost”, checklist de due diligence și red flags.
Ghid complet pentru companii străine cu facturi neplătite în România: pre-litigiu (notificări, probe, negociere/mediere), proceduri rapide (ordonanță de plată, cereri cu valoare redusă și opțiuni UE), executare silită (poprire, sechestru, identificarea activelor) și pași esențiali dacă debitorul intră în insolvență.
Ghid complet pentru recunoaștere și executare în România: hotărâri străine, sentințe arbitrale (New York) și Hotărârea ICSID, cu pași, acte și apărări.
Dacă ai primit un document juridic din România (o citație, o somație, o notificare, un act administrativ) sau dacă vrei să pornești tu un demers împotriva unei persoane ori companii din România, miza reală nu este doar „procesul”. Miza este să nu pierzi timp și opțiuni din cauza unor pași procedurali greșiți: comunicări, traduceri, apostilă, […]
Dacă un investitor străin cumpără o companie sau active în România (energie, IT, infrastructură), regimul de screening FDI poate deveni un „critical path” al tranzacției. Mai jos ai un hub practic: cum funcționează cadrul UE, care sunt red flags, ce documente se pregătesc și cum se planifică timeline-ul fără improvizații.
În contractele internaționale, clauza de soluționare a litigiilor poate conta mai mult decât orice „discount” negociat: îți poate decide viteza, costul și șansele reale de executare. Ghidul de mai jos compară instanța vs arbitraj, oferă „model clauses” comentate (bune vs problematice), un checklist de negociere și explică impactul asupra recunoașterii/executării (UE: Bruxelles I bis; arbitraj: Convenția de la New York; clauze exclusive: HCCH 2005; bune practici: UNCITRAL).
Când există bunuri sau moștenitori în 2–3 state, succesiunea poate deveni rapid un puzzle de competență, lege aplicabilă și documente „acceptate” peste graniță. Acest ghid este un hub practic (cu surse oficiale UE) despre Regulamentul (UE) nr. 650/2012 și Certificatul european de moștenitor (ECS), cu checklist-uri și situații tipice pentru diaspora și pentru active în România + alte state.
Dacă un copil a fost mutat sau reținut peste graniță fără acordul celuilalt părinte ori al instanței, timpul devine critic. Acest ghid explică pe înțelesul părinților Convenția de la Haga 1980, cum se leagă de regimul UE (Bruxelles IIb), ce autorități intră în joc și ce pași practici merită făcuți imediat (inclusiv un checklist pentru primele 48 de ore).
Dacă vrei să folosești în România un document emis în străinătate (în instanță, la notar, la autorități), verifică trei lucruri: formalitatea de autentificare (apostilă / supralegalizare / fără formalități în UE), traducerea (autorizată) și forma acceptată a actului (original sau copie certificată). Mai jos ai pași clari, un checklist și erori frecvente care duc la respingeri.
Dacă ai primit în străinătate o citație, o somație, un act fiscal sau o notificare din România, primul risc real este să ratezi un termen procedural care începe să curgă de la comunicare. Mai jos găsești un ghid practic: cum identifici documentul, ce termene verifici, ce acțiuni faci în 24h/7 zile/30 zile, plus un checklist pentru procură și reprezentare.
Glosar practic A–Z (179 termeni) pentru litigii internaționale cu România, scris pe înțelesul clienților. Acoperă procedură civilă, instrumente UE, arbitraj, executare și familie/succesiuni; fiecare termen are definiție scurtă, context practic și o trimitere către instrumentul legal relevant (în secțiunea „Surse”).
Ghid comparativ complet pentru recunoașterea și executarea în România a hotărârilor din UE, a hotărârilor din state non‑UE, a hotărârilor din UK post‑Brexit și a sentințelor arbitrale (Convenția de la New York / Hotărâre ICSID). Include matrice comparativă, flowchart‑uri, motive de refuz explicate, checklist de pregătire și criterii pentru când merită avocat local + executor.
Acest toolkit îți oferă un cadru practic pentru recuperarea creanțelor cross‑border în/din România: model de scrisoare de punere în întârziere, checklist pre‑litigiu, criterii de alegere între negociere, proceduri rapide și acțiune clasică, plus ghid de documente, greșeli frecvente și dobânzi/penalități.
Acest ghid este un „resource hub” citabil: adună într-un singur loc principalele proceduri și instrumente UE pentru litigii civile și comerciale transfrontaliere, cu linkuri directe către formulare și pagini oficiale. Îl poți folosi ca hartă pentru recuperarea unei creanțe, comunicarea actelor, obținerea probelor din alt stat membru, măsuri provizorii și executarea hotărârilor în UE.
„Apostilă”, „supralegalizare”, „traducere autorizată”, „traducere legalizată” sunt termeni folosiți adesea interschimbabil, deși descriu pași diferiți, cu autorități diferite și cu o ordine care îți poate salva săptămâni (sau îți poate invalida dosarul). Scopul acestui material este să fie o referință practică, citabilă, cu pași clari, checklist-uri și resurse oficiale verificabile. Regula de aur: cerința finală […]
Cum folosești ghidul în 15 minute Harta rapidă: unde cauți ce (cu scurtături oficiale) Ai nevoie de… Resursa oficială Link Legislație UE (regulamente/directive) + versiuni consolidate EUR-Lex EUR-Lex (RO) Jurisprudența CJUE/Tribunalului (hotărâri/ordonanțe, ECLI) CURIA CURIA – Căutare jurisprudență (RO) Explicații practice + formulare UE + informații pe țări European e-Justice Portal e-Justice (RO) Puncte de […]
În cazurile cross-border, „termenul de prescripție” nu e doar o cifră: depinde de legea aplicabilă, de momentul de început și de ce acte sunt recunoscute ca întrerupere sau suspendare. În practică, se pierd drepturi nu pentru că „a trecut timpul”, ci pentru că notificarea nu a fost dovedită, s-a acționat în jurisdicția greșită, sau s-a mizat pe negocieri fără recunoaștere clară a datoriei. În acest ghid găsești pași concreți, exemple realiste și o listă de verificare ca să nu ratezi termenele, inclusiv când ai contracte guvernate de drept străin (Rome I) sau pretenții delictuale (Rome II).
n litigii cu elemente de extraneitate, proba „bună” nu înseamnă doar să ai documentele, ci să le prezinți într-o formă pe care instanța o poate folosi fără riscuri procedurale: autentificarea actelor publice străine (apostilă sau supralegalizare), traduceri conforme, organizarea e-mailurilor și a fișierelor, plus o strategie pentru martori/experți aflați în străinătate. Acest ghid explică, practic și pas cu pas, cum pregătești seturi tipice de documente (contracte, facturi, corespondență, registre), ce capcane duc frecvent la amânări sau respingeri și ce opțiuni există pentru audiere la distanță, inclusiv prin mecanisme UE (orientare). Pentru contexte similare și alte materiale utile, poți urmări și Blog avocat.
Dacă locuiești în afara României și primești acte de la o instanță sau vrei să începi un litigiu aici, riscul principal nu este „lipsa de argumente”, ci pierderea de timp pe logistică și termene: când curg termenele de la comunicare, ce înseamnă întâmpinarea și apelul, cum se calculează taxa judiciară de timbru (OUG 80/2013) și ce costuri apar (traduceri, expertize, executare). Acest ghid îți dă o hartă practică a instanțelor și căilor de atac, o metodă rapidă de estimare a taxelor, checklist pentru primele 7 zile după primirea actelor și orientare pentru participarea de la distanță: împuterniciri, comunicări transfrontaliere în UE, traduceri și videoconferință (unde este posibil).
Dacă sunteți creditor din UE sau din afara UE și debitorul are bani, conturi sau bunuri în România, recuperarea creanței se poate face eficient, dar cu o strategie corectă: notificare prealabilă bine documentată, alegerea procedurii rapide potrivite (ordonanța de plată ori cererea cu valoare redusă), obținerea măsurilor asigurătorii (sechestru/poprire) și, la final, executarea silită prin executor judecătoresc.
În acest ghid găsiți pași concreți, checklist-ul „dosarul minim al creditorului”, o cronologie orientativă și greșelile care blochează cel mai des dosarele transfrontaliere: probe insuficiente, comunicări neconforme, alegerea greșită a instanței sau întârzierea măsurilor de conservare a bunurilor (de ex., poprire asigurătorie înainte ca debitorul să golească conturile).
Ghid practic despre sechestru asigurător, poprire asigurătorie și ordonanța președințială în România, folosite pentru a conserva bunuri aflate în România atunci când procesul sau arbitrajul se desfășoară în străinătate.
Articolul explică, din perspectivă practică, cum pot creditorii să recunoască și să execute în România hotărâri arbitrale străine. Sunt tratate două rute distincte: (1) ruta Convenției de la New York 1958, care acoperă majoritatea hotărârilor arbitrale comerciale, și (2) regimul specific al Hotărârii ICSID, unde Convenția ICSID impune recunoașterea și executarea obligațiilor bănești ca și cum ar fi o hotărâre definitivă a instanțelor interne. Textul trece prin logica de încadrare, setul de documente, pașii procedurali, planificarea executării silite asupra activelor din România și motivele tipice de opoziție ale debitorului.
Ghidul arată, pas cu pas, cum transformă un creditor o hotărâre străină într-un demers executoriu eficient în România. Prima decizie este încadrarea: dacă se aplică un regim UE (cu formalități reduse și focus pe certificate/documente) sau dacă hotărârea vine din afara UE, situație în care devin relevante regulile românești privind recunoașterea și încuviințarea executării. Urmează partea operațională: ce documente se obțin din statul de origine, cum se structurează dosarul pentru instanța română și cum se corelează recunoașterea/executarea cu un plan concret de recuperare (active, urgență, riscul de disipare). În final, sunt sintetizate apărările tipice ale debitorului (ordine publică, dreptul la apărare, hotărâri inconciliabile, competență exclusivă, căi de atac în statul de origine etc.) și modul în care creditorul poate reduce riscul de blocaj printr-o „igienă” procedurală riguroasă încă din faza de pregătire.
Articolul explică, din perspectivă practică, cum ar trebui să își construiască un titular străin strategia de litigiu în România atunci când încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală are elemente transfrontaliere (online, lanțuri logistice, distribuție multi-stat, pârâți din alte jurisdicții). Accentul este pus pe deciziile inițiale care determină șansele reale de succes: alegerea forumului (instanțe competente) și delimitarea exactă a obiectului (ce drept, ce teritoriu, ce remedii sunt realistic obținute în România).
În continuare, articolul tratează administrarea probelor și folosirea rapoartelor de expertiză: ce trebuie dovedit, cum se conservă proba, cum se obțin probe din alte state membre și cum se gestionează notificarea transfrontalieră pentru a nu pierde timp procedural. Ultima parte arată cum se coordonează litigiul românesc cu acțiuni UE și internaționale, inclusiv intervenții vamale, proceduri pentru mărci și desene la nivel UE și mecanisme pentru nume de domeniu (UDRP), astfel încât România să funcționeze ca parte a unei campanii coerente, nu ca un dosar izolat.
Articolul explică modul în care grupurile corporative străine își pot proteja secretele comerciale și know-how-ul în operațiunile din România. Sunt analizate cadrul legal aplicabil (Directiva 2016/943, OUG 25/2019, Legea 11/1991 și Codul muncii), pașii esențiali pentru politici interne și clasificarea informațiilor, utilizarea NDA-urilor și a clauzelor de neconcurență, precum și mecanismele de aplicare în fața instanțelor române, de la măsuri provizorii până la daune și posibile implicații de concurență neloială și penale.
Articolul oferă un cadru practic pentru structurarea contractelor de licență și franciză în România pentru branduri internaționale. Sunt analizate modul de acordare a drepturilor de PI, clauzele sensibile în dreptul român și strategiile de executare a contractului atunci când partenerii locali nu își respectă obligațiile.
Articolul analizează scenariile în care terți înregistrează domenii .ro și creează conturi de social media care imită identitatea unei companii străine. Sunt detaliate instrumentele juridice disponibile în România – de la notificări și proceduri privind numele de domeniu până la acțiuni în concurență neloială și măsuri provizorii. ([Măglaș Alexandru Avocat București][6])
Articolul explică cum pot titularii străini de mărci și alte drepturi de PI să utilizeze procedurile vamale din România pentru a identifica și sechestra mărfurile contrafăcute. Sunt prezentate condițiile legale, pașii procedurali și opțiunile ulterioare sechestrului, de la distrugerea bunurilor la acțiuni în instanță. ([Măglaș Alexandru Avocat București][5])