Directiva (UE) 2024/1226 – eludarea sancțiunilor ca infracțiune

Rezumat executiv

Uniunea Europeană a trecut de la simple „măsuri restrictive” la incriminarea penală a încălcării și eludării sancțiunilor. Directiva (UE) 2024/1226 impune statelor membre să prevadă infracțiuni și pedepse minime pentru faptele de eludare (inclusiv prin terți, interpuși și informații înșelătoare), să sancționeze tentativele, instigarea și complicitatea, precum și să aplice sancțiuni semnificative persoanelor juridice. România a anunțat deja un proiect de lege de transpunere prin modificarea OUG nr. 202/2008, cu pedepse privative de libertate pentru încercările de a ocoli sancțiunile internaționale. Acest context – la care se adaugă regimul „price-cap” pentru petrolul rusesc, măsurile anti-„shadow fleet”, înființarea AMLA la Frankfurt, consolidarea ANABI și noul pachet european e-evidence – va schimba substanțial practica penală și de conformare în România, de la porturi și shipping la banking, fintech, retail cu produse cu dublă utilizare și consultanță. (EUR-Lex)

1) De ce acum? De la măsuri restrictive la infracțiuni

În martie–aprilie 2024, legiuitorul UE a finalizat pachetul care transformă încălcarea sancțiunilor dintr-un domeniu de conformare „soft” într-unul penal. Directiva (UE) 2024/1226 (adoptată la 24 aprilie 2024; în vigoare de la 19 mai 2024) armonizează definițiile faptelor și nivelele minime ale pedepselor în statele membre, stabilind și răspunderea persoanelor juridice. Termenele de transpunere sunt prevăzute în act: transpunere inițială până la 20 mai 2025 și elemente ulterioare până în 2027/2030, potrivit articolelor privind fazarea obligațiilor. (EUR-Lex)

Elemente-cheie ale directivei:

Infracțiuni tipizate: punerea la dispoziție de fonduri sau resurse economice persoanelor/entităților desemnate; nerespectarea înghețării activelor; încălcarea interdicțiilor comerciale; furnizarea de informații false/incomplete pentru a ascunde un beneficiar desemnat; eludarea prin interpuși sau transferuri simulate. (EUR-Lex)
Forme de participație: instigare, complicitate și tentativă pentru anumite fapte – toate trebuie incriminate. (EUR-Lex)
Pedepse minime și circumstanțe: pentru persoane fizice, maximele speciale trebuie să atingă praguri minime (până la ≥5 ani în cazurile grave), iar pentru persoane juridice se cer amenzi de 1–5% din cifra de afaceri globală ori 8–40 mil. EUR ca nivel minim al maximelor prevăzute de lege, plus măsuri accesorii (interdicții de a participa la achiziții publice, retrageri de licențe). (Paul Hastings)

România: MAE a anunțat în octombrie 2025 un proiect care modifică OUG nr. 202/2008 pentru a incrimina inclusiv încercările de a eluda sancțiunile, asigurând transpunerea Directivei (UE) 2024/1226. (AGERPRES)

2) „Shadow fleet”, price-cap și noul risc penal în logistică și energie

După 2022, UE a amplificat regimul sancțiunilor împotriva Rusiei (Reg. 269/2014 – înghețare active; Reg. 833/2014 – măsuri sectoriale). Din 2025, presiunea s-a mutat puternic pe enforcement: pachetul 18 a redus plafonul de preț (price-cap) la 47,6 USD/baril începând cu 3 septembrie 2025, iar pachetul 19 a vizat explicit interzicerea LNG (în tranziție) și flota fantomă („shadow fleet”). România – prin porturi, operatori logistici, asigurători, brokeri, case de expediții, companii de bunkering sau companii de trading – intră într-o zonă de risc penal sporit, dacă asigură servicii unor transporturi peste cap, fără due-diligence sau cu documentație falsificată. (Reuters)

Ce este „shadow fleet”: o flotă de 600–1.400 petroliere vechi, cu proprietari opaci, asigurare dubioasă ori inexistentă, folosită pentru a evita sancțiunile și price-cap; UE a listat progresiv sute de nave (peste 550 până în octombrie 2025). Germania a început verificări de asigurare la trecerea prin Marea Baltică; mai multe state au reținut nave. (Reuters)

Consecințe penale:
– Servicii maritime/portuare oferite unei nave de „shadow fleet” pot constitui eludare dacă ajută la comercializarea peste cap sau la mascare (de ex., STS transferuri fictive, documente de origine falsificate). (European Commission)
– Furnizarea de informații false pentru a ascunde proprietarul/beneficiarul navei sau al mărfii este infracțiune tipizată de directivă. (data.europa.eu)
– Asigurătorii/ brokerii care acoperă transporturi peste cap, fără verificări rezonabile, pot fi vizați pentru neglijență gravă prevăzută de directivă. (Passle)

3) Anti-circumvention: instrumente puțin cunoscute, dar utile în practică

a) EU Sanctions Whistleblower Tool – platformă a Comisiei pentru raportări anonime privind încălcări/ocoliri ale sancțiunilor; informațiile credibile se trimit statelor membre cu interpretarea juridică a Comisiei. Util pentru competitorii corecți, whistlebloweri interni sau profesioniști care întâlnesc tranzacții suspecte. (Finance)

b) EU Sanctions Map & EU Sanctions Tracker – hărți/tablouri de bord oficiale pentru regimuri, liste consolidate și actualizări; pot fi integrate în proceduri interne de „screening” și audit. (sanctionsmap.eu)

c) Guidance anti-circumvention (DG FISMA) – ghidul Comisiei (sept. 2023, actualizat) cu red flags pentru exporturi prin state terțe, listele de „Common High Priority Items” și „economically critical goods”; material practic pentru supply-chain, shipping și brokeri. (Finance)

d) Resurse naționale/regionale – ghiduri sectoriale (de ex., documentul tehnic baltic asupra due-diligence pentru evitarea eludării) care pot completa procedurile interne ale companiilor românești cu rute spre Marea Baltică/Nord. (URM | Užsienio reikalų ministerija)

4) Ce se schimbă în România: de la OUG 202/2008 la Codul penal, ONPCSB și ANABI

Legislație specială: Proiectul anunțat în 2025 modifică OUG nr. 202/2008 pentru a include infracțiuni de încălcare/eludare a sancțiunilor, inclusiv tentativa, transpunând Directiva (UE) 2024/1226. Așteptat: incriminări clare privind furnizarea de fonduri/servicii către persoane desemnate, nerespectarea înghețării activelor, exporturile interzise, prestațiile de asigurare/sprijin pentru „shadow fleet” sau folosirea de interpuși. (AGERPRES)

AML/CTF: Legea nr. 129/2019 (și modificările ulterioare) rămâne coloana vertebrală pentru raportările către ONPCSB; în practică, rapoartele pe tranzacții suspecte legate de sancțiuni și detecția beneficiarilor reali vor alimenta investigațiile penale. AMLA (Reg. (UE) 2024/1620) va coordona la nivel UE supravegherea și standardele, cu sediul la Frankfurt, operaționalizată din 2025. (Portal Legislativ)

Confiscare/gestionare active: ANABI (Legea nr. 318/2015) administrează sume și bunuri sechestrate, inclusiv vânzări intermediare pe durata procesului, are acces extins la registre bancare și gestionează reutilizarea socială a imobilelor confiscate. În cazuri de sancțiuni, înghețarea preventive și conservarea valorii devin critice. (anabi.just.ro)

5) Probatoriul digital transfrontalier: e-Evidence și rolul Eurojust/EPPO

Pachetul e-evidence (Reg. (UE) 2023/1543 + Dir. (UE) 2023/1544) permite din 2026 emiterea de European Production Orders direct către furnizori din UE, cu termene scurte, pentru date de abonat, trafic, conținut – reducând masiv dependența de comisii rogatorii. Pentru dosarele de eludare a sancțiunilor, acestea vor proba lanțuri de email, ordine de plată, loguri de platformă, date de geolocație ale dispozitivelor folosite pentru coordonarea tranzacțiilor. (EUR-Lex)

Eurojust coordonează JIT-uri și sprijină „Freeze and Seize Task Force”, utilă în cazuri cu entități din mai multe jurisdicții, inclusiv pentru sechestrări simultane. Discuțiile privind extinderea competenței EPPO la încălcarea sancțiunilor sunt în curs la nivel politic și doctrinar, dar nu s-au materializat legislativ până acum; rămâne un posibil pas viitor. (Eurojust)

6) Cine intră în zona de risc în România (și cum arată tipologiile)

Shipping/porturi/agenți nave/brokeri: servicii de escală, pilotaj, bunkeraj, reparații, depozitare, STS, documente de origine. Red flags: nave re-pavilionate, asigurări necunoscute, încărcări STS recurente în zone gri, discrepanțe de volum/preț față de cap. (Financial Times)
Asigurări/reasigurări: polițe pentru nave sau încărcături cu trasee/beneficiari opaci; lipsă de verificări a ownership/control; preț peste cap. (Finance)
Traderi/comercianți: triangulații prin state terțe pentru bunuri cu prioritate comună (microcipuri, componente), folosirea de no-name intermediaries. (Finance)
Bănci/fintech: plăți segmentate, structuri escrow neobișnuite, „invoice splitting”, utilizarea MSB-urilor din jurisdicții terțe; obligații sporite în context AMLA. (EUR-Lex)
Logistică & freight-forwarding: coduri TARIC deturnate, re-etichetări în depozite intermediare, „transshipments” către hub-uri cu risc (Caucaz, Asia Centrală). (Finance)

7) Ghid practic de conformare penală „anti-circumvention” pentru companii din România

A. Guvernanță & maparea riscurilor

Introduceți în politica penal-sancționatorie o secțiune dedicată Directivelor 2024/1226 și e-evidence: definiți faptele interzise, responsabilitățile, canalele de raportare internă. (EUR-Lex)
Cartografiați lanțurile de aprovizionare/transport până la beneficiarul final, cu verificarea ownership & control (inclusiv UBOs) la nivel de navă/încărcătură. Folosiți Sanctions Map/Tracker pentru screening. (sanctionsmap.eu)

B. Proceduri operaționale

Integrați red flags din ghidul Comisiei (ex. rute indirecte nejustificate, clienți recent înființați în hub-uri de risc, cerințe de plată în numerar/cripto, solicitări de documente incomplete). (Finance)
Pentru petrol/derivate: implementați un workflow price-cap – evidență probatorie a prețului ≤ cap (contracte, calcul curs, facturi, declarații, certificări), auditabil. (Finance)
La shipping: validați P&I și asigurarea „hull & machinery” la asigurători recunoscuți; respingeți navele non-compliant sau cu asigurare opacă; stabiliți un protocol pentru „shadow fleet checks”. (Financial Times)

C. Reporting & cooperare

Escalați tranzacțiile suspecte către ONPCSB (obligație AML), utilizați Whistleblower Tool pentru raportări externe (anonime), păstrați lanțul probator. (Portal Legislativ)
În caz de investigație penală: conservați imediat e-evidence (loguri, e-mail, EDI), pregătiți-vă pentru European Preservation/Production Orders din 2026. (EUR-Lex)

D. Contracte & asigurări

Clauze de „sanctions compliance & price-cap warranty”, drept de reziliere și indemnizare pentru încălcări; cerințe de audit drept asupra subcontractorilor; obligații de traceability. (Finance)

E. Persoane juridice

Plan de remediere (self-cleaning) în caz de incident: cooperare, recuperarea prejudiciului, conformare întărită – relevante la individualizarea pedepsei conform directivei. (Paul Hastings)

8) Urmărirea penală și cooperarea: cum arată dosarele „noi” în practică

Caz tipic „shadow fleet” în Marea Neagră
– Un trader român oferă servicii unei nave cu istoric STS opac, re-pavilionată recent; facturi la preț peste cap și beneficiar real mascat printr-un SPV din Asia.
– Elemente probatorii: EPOC/EPOC-PR pentru e-mailuri interne și documente de pricing; verificări în EU Sanctions Map/Tracker; rapoarte către ONPCSB; cooperare Eurojust pentru sechestrarea sumelor și a navei; ANABI administrează bunurile. (EUR-Lex)
Export de bunuri „Common High Priority Items”
– Re-etichetări și scoatere din UE printr-un stat intermediar; red flags din ghidul Comisiei; probe digitale din platformele comerciale/ERP; cooperare cu autoritățile vamale. (Finance)
Asigurări „no-name”
– Polițe emise de entități neacceptate pe piețele occidentale; nerespectarea due-diligence; riscul de complicitate la eludare. (Financial Times)

9) Întrebarea strategică: va prelua EPPO aceste dosare?

Doctrina și unele poziții politice au sugerat extinderea competenței EPPO la infracțiunile de sancțiuni, pentru uniformitate și eficiență. Până la acest moment, avem analize și apeluri la extindere, dar fără bază legislativă adoptată. Practic, urmărirea rămâne la parchetele naționale, cu sprijin Eurojust și cooperare prin JIT-uri. Este un subiect „în mișcare” care merită urmărit în următorii ani. (Eucrim)

10) Impactul în România: portul Constanța, energie, fintech, consultanță

Porturi & logistică: nevoia de gatekeeping mai strict la documente, verificări „know-your-shipper” și „know-your-cargo”, refuzul navelor high-risk și raportări proactive; training pentru agenții de navă, companiile de terminal, depozite. (Financial Times)
Energie & trading: fluxuri ajustate la price-cap (documentație probatorie), screening intens pe beneficiarul real; risc penal dacă se maschează prețul real. (Finance)
Bănci/fintech: sisteme de screening în timp real, scenarii AML pentru triangulații și „invoice splitting”; coordonare cu ONPCSB; pregătire pentru controale AMLA. (EUR-Lex)
Consultanță/avocatură: trecerea de la „compliance administrativ” la risk advisory penal, inclusiv investigații interne, planuri de self-reporting și remediation. (Paul Hastings)

11) Lista scurtă de acțiuni pentru companii românești (30–60 de zile)

Gap-analysis față de Directiva 2024/1226: actualizați politicile penale și manualele de sancțiuni. (EUR-Lex)
Implementați screening pe EU Sanctions Map/Tracker și conectați-l în ERP/TMS/CRM. (sanctionsmap.eu)
Introduceți workflow price-cap (calcul, dovezi, aprobare). (Finance)
Lansați un channel intern anonim + procedură de raportare externă prin Whistleblower Tool. (Finance)
Revizuiți polițele de asigurare și procedurile „know-your-vessel/insurer”. (Financial Times)
Simulați un sechestru: traseul activelor, notificare ANABI, lanț probator. (anabi.just.ro)
Pregătiți echipele IT/juridice pentru EPOC/EPOC-PR (din 2026): conservare date, răspuns rapid. (EUR-Lex)

12) Concluzie

Directiva (UE) 2024/1226 schimbă paradigma: eludarea sancțiunilor devine risc penal direct, cu pedepse relevante pentru persoane fizice și juridice. România se aliniază prin incriminări dedicate și prin întărirea infrastructurii (ONPCSB, ANABI), în timp ce AMLA și e-evidence vor aduce o disciplină transfrontalieră mai severă. În practică, actorii economici români – mai ales la confluența logisticii și energiei – trebuie să treacă de la „checklist-ul de conformare” la managementul probator și guvernanța penală a tranzacțiilor cu risc. Aceasta nu este doar compliance; este strategie defensivă penală în timp real. (EUR-Lex)

Bibliografie selectivă (pentru aprofundare rapidă)

Directiva (UE) 2024/1226 (text oficial și sinteză). (EUR-Lex)
Reg. (UE) nr. 269/2014 și 833/2014 (versiuni consolidate). (EUR-Lex)
Price-cap: ghid Comisie (Q&A) și analize recente. (Finance)
Pachetele 18–19: comunicate și analize. (Reuters)
„Freeze and Seize” Task Force; rolul Eurojust. (European Commission)
EU Sanctions Whistleblower Tool; Sanctions Map/Tracker. (Finance)
Ghid anti-circumvention (DG FISMA). (Finance)
AMLA – Regulamentul (UE) 2024/1620; știri despre operaționalizare în 2025. (EUR-Lex)
e-Evidence: Reg. (UE) 2023/1543 și Dir. (UE) 2023/1544. (EUR-Lex)
România: Legea nr. 129/2019 (AML), ANABI (Legea nr. 318/2015), proiect transpunere 2024/1226. (Portal Legislativ)