Ce costuri poate presupune un partaj judiciar?

Principalele costuri care pot fi ocazionate de un partaj judiciar sunt:

• Eventualele taxe percepute de autorități, instituții pentru emiterea unor acte (cum ar fi extrasele de carte funciară);
• Onorariul avocațial;
• Onorariile experților;
• Taxa de timbru;
• Costurile de deplasare la instanță, la expertize, la autorități sau instituții etc.
• Eventuale întocmiri de copii legalizate ale unor acte;
• Traduceri de acte întocmite în altă limbă decât cea română;
• Alte costuri.

Este important să avem în vedere de la început o bugetare realistă. Persoana care inițiază partajul (reclamantul) ar trebui să ia în considerare următoarea marje de costuri:

• Pentru mase partajabile de până la 5.000 lei: 50-70% din valoarea bunurilor;
• Pentru mase partajabile de până la 20.000 lei: 30-50% din valoarea bunurilor;
• Pentru mase partajabile de până la 200.000 lei: 15-30% din valoarea bunurilor;
• Pentru mase partajabile de peste 200.000 lei: 10-30% din valoarea bunurilor.

Procentele sunt orientative. Ele sunt de natură a contura o serie de așteptări realiste din partea părților. Pentru bugetarea prezentată s-a avut în vedere acoperirea tuturor costurilor posibile (onorariu avocat, onorarii experți, taxă de timbru, achitarea diferitelor tarife pentru obținerea documentelor necesare).

Bugetele gândite au în vedere angajarea cheltuielilor treptat pe durata procedurilor. Procedurile pot dura și 2-3 ani de zile. Durata finală depinde de situația concretă.

Este important ca părțile să se înțeleagă cu privire la valoarea bunurilor și la modul de partajare. Astfel, costurile scad. Costurile se vor mări direct proporțional cu neînțelegerile.

Hotărârile de partaj judiciar pot fi și atacate. Se poate formula apel. Costurile cresc în funcție de obiectul apelului (putând chiar dubla costurile fondului). Se poate dispune rejudecarea în urma apelului. În rejudecare costurile cresc iarăși. După rejudecare, va exista și posibilitatea unui nou apel.

Costurile pot fi și mai mici în anumite condiții și pe răspunderea părții. De exemplu, se poate conveni cu avocatul să ofere numai o asistență parțială (consultanță cu sau fără întocmire de acte).

Recomandarea este ca avocatul să asigure asistența și reprezentarea (cu prezență la termenele de judecată). Ajută la obținerea unor rezultate optime pe parcursul procedurii.

Cât poate fi onorariul unui avocat pentru un partaj judiciar și de ce este utilă angajarea unui avocat?

Calculul onorariilor avocațiale trebuie să pornească de la Ghidul orientativ al onorariilor minimale. Ghidul onorariilor minimale a fost actualizat de UNBR prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 353 din 08 iunie 2023 privind actualizarea onorariilor prevăzute în „Ghidul orientativ al onorariilor minimale” cu Indicele lunar al Prețurilor de Consum (IPC) aferent perioadei august 2020 – aprilie 2023.

În primă fază, se are în vedere consultanța inițială. Este importantă pentru corecta stabilire a nevoilor clientului și stabilirea situației clare a partajului. Conform pct. 1.7 din Ghidul onorariilor minimale, se recomandă un onorariu minimal de 580 de lei pentru consultația inițială.

Apoi urmează onorariul pentru procedura în instanță. Se va avea în vedere pct. 2.2. din Ghidul orientativ al onorariilor minimale. Partajul este o acțiune evaluabilă în bani, pentru care sunt eligibile următoarele onorarii minimale:

• până la valoarea de 5.000 lei – 870 lei;
• între 5.001 lei și 25.000 lei – 5 % din valoarea litigiului, însă nu mai puțin de 1.160 lei;
• între 25.001 lei și 100.000 lei – 4 % din valoarea litigiului, însă nu mai puțin de 2.320 lei;
• între 100.001 lei și 250.000 lei – 3 % din valoarea litigiului, însă nu mai puțin de 5.220 lei;
• peste 250.000 lei – 2 % din valoarea litigiului, însă nu mai puțin de 9.860 lei.
• 1 % din valoarea litigiului, dar nu mai puțin de 26.100 lei.

Totuși, aceste onorarii sunt minimale. Ele sunt aplicabile pentru partajele simple. Sunt frecvente și partajele judiciare care comportă dificultăți practice. În aceste cazuri, calculul începe de la dublul sumelor indicate mai sus.

Partajul poate presupune participarea avocatului la expertize. Atunci se va percepe un onorariu minimal suplimentar de 580 lei pentru fiecare participare la expertiza judiciară. Acest onorariu minimal se aplică expertizelor simple. Expertiza poate presupune o durată de timp mai mare sau poate fi mai complicată. Într-o astfel de situație, onorariul minimal de pornire va fi dublu. Acest onorariu minimal este prevăzut la art. 1.2. din Ghidul orientativ al onorariilor minimale.

Avocatul poate desfășura și alte activități în cadrul partajului, care vor fi evaluate și achitate separat de costurile prezentate mai sus.

Cât pot costa expertizele judiciare dispuse pentru un partaj judiciar?

Conform legii, expertul își calculează costurile și instanța decide cât acordă din ele.

Din experiență, instanțele acordă un onorariu inițial de aprox. 1500-2000 de lei experților. La final, instanța decide dacă există diferențe. Orientativ, o expertiză simplă se poate acoperi din onorariul inițial prezentat.

O expertiză de complexitate medie poate costa între 3000 și 6000 de lei.

Expertizele complexe depășesc 6000 de lei, dar rareori este nevoie de acestea.

În cadrul partajului judiciar, cel mai frecvent, se dispun 1 sau 2 expertize:

• Evaluarea imobilului și a eventualelor mobile din acesta;
• Expertiză topo-cadastrală;

În anumite condiții, se pot dispune și alte expertize, cum ar fi cele tehnice legate de construcții. O astfel de expertiză poate fi necesară când se dorește dovedirea unor vicii care scad foarte mult valoarea.

Cum se calculează taxa de timbru pentru un partaj judiciar?

Taxele de timbru sunt stabilite de OUG 80/2013.

Potrivit art. 5 din OUG 80/2013:

(1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:

a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;

b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;

c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;

d) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;

f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.

(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.

art. 5 OUG 80/2013

În termeni lumești, trebuie diferențiat între cauza coproprietății (comunității de bunuri). Costurile diferă între un partaj succesoral (în urma unei moșteniri) și unul matrimonial (după un divorț).

Ca o regulă, în cazul unui partaj judiciar succesoral (după moștenire), se timbrează 3% din valoarea bunurilor pentru partajul propriu-zis. La această sumă se adaugă 50 de lei pentru fiecare coproprietar pentru stabilirea cotelor aferente.

Există situații când se solicită reducțiunea liberalităților. În această situație, se mai adaugă 3% din valoarea care se dorește a se aduce înapoi la partaj.

Pot exista situații când se aplică direct procentul de 5%.

De exemplu, să presupunem partajul unui apartament cu o valoare de 60.000 de euro (aprox. 300.000 lei) moștenit de 2 succesori (moștenitori):

• Dacă se aplică cota de 3% + 50 lei pentru fiecare succesor, atunci se datorează o taxă de timbru de aproximativ 9100 lei.
• Dacă se aplică cota de 5%, atunci se datorează o taxă de timbru de aproximativ 15.000 lei.

În cazul unui partaj judiciar matrimonial, de regulă, se aplică direct procentul de 5%. Acest este cauzat de:

• Frecvent trebuie stabilite bunurile care compun masa partajabilă
• Faptul că părțile contestă frecvent contribuția de 50%-50% la bunuri.  

Modul de calcul și taxa de timbru concretă se stabilesc de către instanță și pot exista practici sau interpretări diferite de la instanță la instanță.

Cine suportă costurile partajului judiciar?

Regula este împărțirea costurilor proporțional cu cotele de proprietate deținute.

Totuși, situația cea mai defavorizată este aceea a reclamantului. Reclamantul riscă să avanseze toate costurile, dacă pârâtul nu cooperează. Desigur, la final, instanța va ține cont de toate costurile avansate de fiecare parte și va obliga părțile să-și achite reciproc diferențele. Adică proporția poate fi respectată abia la finalul litigiului.

Ce facilități de ajutor public judiciar există pentru ajutorul public judiciar?

În anumite condiții, destul de restrictive, costurile partajului judiciar pot fi acoperite de stat sau pot fi eșalonate.

Principalele forme de ajutor public judiciar aplicabile sunt:

• Acoperirea parțială sau integrală a onorariului avocațial;
• Scutirea parțială sau integrală de la plata taxei de timbru;
• Acoperirea parțială sau integrală costurilor cu expertizele judiciare și a altor acte de procedură dispuse în cauză.
• Eșalonarea platei taxei de timbru până la 48 de rate lunare.

Totuși, regula este ca părțile să suporte ele singure costurile procesului, forma de ajutor cea mai frecventă fiind eșalonarea în 48 de rate lunare.

Pentru mai multe detalii privind condițiile de eligibilitate pentru ajutor public judiciar, vezi articolul: Ajutorul public judiciar – ce se modifică în 2023? .

Acest articol este pur orientativ și nu reprezintă o ofertă de prețuri. Datele prezentate în acest material nu angajează în niciun mod Măglaș Alexandru – Cabinet de Avocat. Datele sunt relevante pentru luna octombrie 2023 și pot suferi modificări.