Redeschiderea urmăririi penale și reînceperea după clasare: în ce condiții se poate „reactiva” un dosar penal

Mulți oameni pleacă din biroul procurorului cu un sentiment de ușurare în momentul în care primesc o ordonanță de clasare: „dosarul s-a închis”. După luni sau ani, primesc însă o nouă citație sau o informare privind redeschiderea urmăririi penale și reactivarea cauzei. Firește, prima întrebare este: „Are voie parchetul să redeschidă dosarul? În ce condiții și până când?”

Regulile privind redeschiderea urmăririi penale după o soluție de clasare sunt reglementate mai ales de art. 335 Cod procedură penală, coroborat cu dispozițiile privind clasarea (art. 16, art. 315–316 C.proc.pen.) și plângerea împotriva soluțiilor procurorului (art. 339–341 C.proc.pen.). De asemenea, jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție a clarificat o serie de aspecte importante privind cine poate dispune redeschiderea, în cât timp și ce poate verifica judecătorul de cameră preliminară.

Scopul acestui articol este să explice, într-un limbaj accesibil nespecialiștilor:

• ce înseamnă, juridic, redeschiderea urmăririi penale și „reînceperea” dosarului după clasare;
• care este cadrul legal și ce spun deciziile relevante ale ICCJ, CCR și CEDO;
• în ce situații tipice din practică poate fi „reactivat” un dosar penal;
• care sunt efectele concrete pentru suspect/inculpat și pentru persoana vătămată;
• ce opțiuni ai în practică și când este util să consulți un avocat.

1. Cadrul legal: de la clasare la redeschiderea urmăririi penale

1.1. Ce este clasarea urmăririi penale

Clasarea este soluția prin care procurorul decide netrimiterea în judecată într-un dosar penal, atunci când constată existența unuia dintre cazurile prevăzute de art. 16 C.proc.pen. (de exemplu: fapta nu există, fapta nu e prevăzută de legea penală, fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, a intervenit prescripția etc.).

Clasarea este reglementată în detaliu în titlul privind urmărirea penală din Codul de procedură penală, în special la art. 315–316, care stabilesc modul de documentare, comunicare și efectele acestei soluții.

Pe scurt, o ordonanță de clasare:

• închide faza de urmărire penală pentru fapta și persoana vizate;
• poate avea efecte importante asupra dreptului la repararea prejudiciului (de exemplu, pentru persoana vătămată);
• poate constitui temei pentru radierea unor măsuri procesuale (măsuri asigurătorii, măsuri preventive, înscrieri în evidențe etc.).

Pentru o prezentare generală a duratei și etapelor unui dosar penal (inclusiv ipoteza clasării), poate fi util și articolul: „Cât durează soluționarea unui dosar penal?”.

1.2. Redeschiderea urmăririi penale – art. 335 C.proc.pen.

Instrumentul care permite „reactivarea” unui dosar clasat este redeschiderea urmăririi penale, reglementată de art. 335 C.proc.pen., cu denumirea marginală „Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale”.

Pe scurt, potrivit acestui articol:

• alin. (1): dacă procurorul ierarhic superior constată că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale;
• alin. (2)–(3): în urma admiterii unei plângeri împotriva soluției procurorului (art. 339–340), procurorul ierarhic superior poate dispune, de asemenea, redeschiderea urmăririi penale, prin ordonanță;
• alin. (4): redeschiderea este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității;
• alin. (5): se prevede expres posibilitatea redeschiderii atunci când CEDO constată încălcarea drepturilor sau libertăților fundamentale într-o cauză penală în care s-a pronunțat anterior o soluție de clasare ori altă soluție de netrimitere;
• alin. (6): stabilește situațiile în care redeschiderea nu mai este supusă confirmării judecătorului, aspect asupra căruia CCR a intervenit prin decizii de neconstituționalitate, forțând modificarea textului.

Prin urmare, „reînceperea” urmăririi penale după clasare nu se face printr-un simplu act al procurorului, ci printr-o procedură în doi pași:

1. ordonanță a procurorului ierarhic superior prin care se infirmă clasarea și se dispune redeschiderea;
2. confirmarea ordonanței de către judecătorul de cameră preliminară.

1.3. Plângerea împotriva soluțiilor procurorului și legătura cu redeschiderea

Soluțiile de clasare nu sunt „intangible”. Persoana vătămată, suspectul sau alte persoane interesate pot formula plângere împotriva lor.

Procedura plângerii este reglementată în art. 339–341 C.proc.pen.: mai întâi, plângerea se adresează procurorului ierarhic superior (art. 339), iar dacă acesta o respinge, soluția poate fi atacată la judecătorul de cameră preliminară (art. 340–341).

Curtea Constituțională a arătat, în Decizia nr. 456/2016, că această succesiune (plângere la procurorul ierarhic superior – plângere la judecător) constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, permițând controlul jurisdicțional asupra soluțiilor de netrimitere în judecată.

În practică, legătura cu redeschiderea este următoarea:

• dacă plângerea este admisă de procurorul ierarhic superior, acesta infirmă ordonanța de clasare și dispune redeschiderea urmăririi penale (art. 335 alin. 2–3);
• dacă plângerea este respinsă, soluția poate fi atacată la judecătorul de cameră preliminară, care poate, la rândul său, să dispună anularea soluției și trimiterea cauzei la parchet pentru completarea urmăririi penale.

Pe site-ul maglas.ro, un viitor articol dedicat plângerii împotriva soluțiilor procurorului va putea detalia pas cu pas această procedură și termenele implicate. Până atunci, pentru o perspectivă generală asupra relației cu avocatul în dosarele penale, se pot consulta articolele:

• „Cum angajezi un avocat de drept penal (avocat penalist) din București?”;
• „Cum angajezi avocatul bun pentru cazul tău?”.

2. Ce înseamnă, în concret, redeschiderea urmăririi penale

2.1. Definiție operațională

Din perspectiva Codului de procedură penală, redeschiderea urmăririi penale este o procedură prin care se revine asupra unei soluții de netrimitere în judecată (de regulă, clasare), permițând continuarea și completarea urmăririi penale. Nu este o nouă cauză, ci același dosar, repus în mișcare, cu aceleași fapte și, de regulă, aceleași persoane, dar cu posibilitatea de a administra noi probe sau de a reevalua probele vechi.

Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat, prin Decizia nr. 27/2015, că redeschiderea urmăririi penale este supusă, în toate cazurile, confirmării judecătorului de cameră preliminară, indiferent dacă urmărirea penală fusese începută in rem sau in personam.

2.2. „Redeschiderea”, „reluarea” și „reînceperea” urmăririi penale

Codul folosește în mod tehnic termenul de „reluare în caz de redeschidere” (denumirea marginală a art. 335), dar în practică se vorbește frecvent despre „reînceperea urmăririi penale” după clasare. Este important de reținut:

• redeschiderea este actul procurorului ierarhic superior care infirmă soluția de clasare și dispune continuarea urmăririi penale;
• reluarea urmăririi penale (în sensul art. 335) reprezintă efectul procedural al redeschiderii: dosarul „se redeschide” și se continuă urmărirea penală;
• „reînceperea dosarului” este o formulare uzuală în limbajul curent, care descrie aceeași realitate: dosarul iese din starea de „închis prin clasare” și revine în faza de urmărire penală.

Din punct de vedere practic, pentru persoana vizată, rezultatul este același: poate fi din nou chemată la audieri, pot fi dispuse noi expertize sau percheziții, pot fi instituite sau reînnoite măsuri asigurătorii sau preventive, în limitele și condițiile legii.

2.3. Cine poate iniția redeschiderea urmăririi penale

Inițiativa redeschiderii aparține, în principal, procurorului ierarhic superior celui care a dispus clasarea. Acesta poate acționa:

• din oficiu – în urma verificării actelor procurorului subordonat, inclusiv în procedura prevăzută de art. 304 C.proc.pen. privind controlul ierarhic asupra actelor procurorilor;
• la plângerea persoanei interesate – în procedura prevăzută de art. 339 C.proc.pen., când o persoană vătămată sau altă persoană interesată atacă soluția de clasare, iar procurorul superior admite plângerea și infirmă soluția;
• ca urmare a unei hotărâri CEDO – în aplicarea art. 335 alin. (5), când Curtea Europeană a Drepturilor Omului constată o încălcare a drepturilor fundamentale într-o cauză penală, ceea ce impune repunerea cauzei în faza de urmărire penală pentru remedierea încălcării.

Înalta Curte, prin Decizia nr. 23/2020 (recurs în interesul legii), a clarificat cine poate fi considerat „procuror ierarhic superior” în sensul art. 335 alin. (1), stabilind, în esență, că procurorul general nu are întotdeauna această calitate pentru toate soluțiile din subordine, interpretare menită să limiteze arbitrariul și să asigure previzibilitatea procedurii.

3. În ce situații se poate redeschide urmărirea penală după clasare

3.1. Când nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea (art. 335 alin. 1)

Prima ipoteză, prevăzută la art. 335 alin. (1) C.proc.pen., vizează situațiile în care, ulterior pronunțării unei soluții de clasare, procurorul ierarhic superior constată că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea.

Exemple tipice din practică, discutate și în doctrină, includ:

• clasarea pentru prescripția răspunderii penale, în urma unui calcul eronat al prescripției (de exemplu, neaplicarea corectă a dispozițiilor privind întreruperea prescripției, în contextul deciziilor CCR nr. 297/2018 și 358/2022);
• clasarea pentru că „fapta nu există”, urmată de apariția unor noi mijloace de probă (înregistrări video, expertize tehnice etc.) care demonstrează contrariul;
• clasarea pentru „lipsei plângerii prealabile” sau „lipsa autorizării ori sesizării organului competent”, când ulterior se constată că plângerea exista sau autorizația fusese, de fapt, emisă în termen;
• clasarea pentru lipsa vinovăției (de exemplu, aprecierea eronată a intenției sau culpei), când apar elemente noi care arată că premisa inițială a fost greșită.

În toate aceste situații, nu se schimbă temeiul juridic al răspunderii penale, ci se descoperă că premisa factuală sau juridică pentru clasare era falsă sau incompletă.

3.2. Când plângerea împotriva soluției de clasare este admisă (art. 335 alin. 2–3)

A doua categorie importantă de ipoteze este cea în care persoana vătămată sau altă persoană interesată formulează plângere împotriva soluției de clasare, iar procurorul ierarhic superior apreciază că soluția este greșită, admițând plângerea.

În această ipoteză, art. 335 alin. (2)–(3) permite, în esență, următoarele:

• procurorul ierarhic superior infirmă ordonanța de clasare (în temeiul art. 304 C.proc.pen. și art. 335);
• dispune, prin aceeași ordonanță, redeschiderea urmăririi penale și continuarea acesteia;
• ordonanța de redeschidere este apoi transmisă judecătorului de cameră preliminară pentru confirmare (art. 335 alin. 4).

Înalta Curte, prin Decizia nr. 19/2019, a reținut că, în procedura de confirmare a redeschiderii, judecătorul nu rejudecă soluția de clasare în sine și nici nu verifică întreg probatoriul cauzei, ci se limitează la legalitatea și temeinicia ordonanței de redeschidere.

3.3. Redeschidere ca urmare a unei hotărâri CEDO (art. 335 alin. 5)

Art. 335 alin. (5) C.proc.pen. reglementează expres ipoteza în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului constată, într-o cauză penală, încălcarea unui drept fundamental (de exemplu, art. 2, 3 sau 6 CEDO) în legătură cu desfășurarea urmăririi penale sau cu soluția de netrimitere.

În astfel de situații, redeschiderea urmăririi penale are ca scop remedierea încălcării constatate de CEDO și asigurarea unei anchete efective, conforme standardelor europene. Jurisprudența CEDO (de exemplu, cauze precum Vasilescu, Stoianova și Nedelcu sau hotărâri recente privind obligația statului de a efectua anchete efective) a subliniat că reinvestigarea trebuie să fie reală, nu formală și să fie realizată într-un termen rezonabil.

3.4. Impactul deciziilor CCR și al modificărilor legislative

Curtea Constituțională a intervenit de mai multe ori asupra dispozițiilor privind redeschiderea, fie direct (art. 335), fie indirect, prin decizii privind prescripția răspunderii penale sau garanțiile procedurale în faza de urmărire penală.

Exemplu relevant:

• Decizia CCR nr. 475/2017 – a vizat art. 335 alin. (6), constatând neconstituționalitatea unei forme a textului care excludea, în anumite situații, controlul judecătorului asupra redeschiderii;
• Decizia CCR nr. 621/2015 – a analizat garanțiile procedurale privind participarea părților în procedura de confirmare a redeschiderii, impunând modificări legislative pentru asigurarea contradictorialității.

În doctrină și în presa juridică au fost semnalate și dezbateri privind necesitatea introducerii unui termen maxim în care procurorul ierarhic superior poate dispune redeschiderea (în prezent, Codul nu prevede un astfel de termen general, ceea ce ridică discuții privind securitatea raporturilor juridice și principiul „ne bis in idem”).

4. Procedura pas cu pas: cum se „reactivează” dosarul penal

4.1. Ordonanța procurorului ierarhic superior

Primul pas este emiterea unei ordonanțe motivate de către procurorul ierarhic superior, în care:

• se identifică soluția de clasare și temeiurile acesteia;
• se explică de ce nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea sau de ce plângerea împotriva soluției este întemeiată;
• se dispune infirmarea ordonanței de clasare;
• se dispune, expres, redeschiderea urmăririi penale.

Potrivit art. 335 C.proc.pen., ordonanța de redeschidere trebuie întocmită cu respectarea exigențelor de motivare prevăzute de Cod, iar controlul judecătorului de cameră preliminară se va exercita tocmai asupra legalității și temeiniciei acestei ordonanțe.

4.2. Confirmarea de către judecătorul de cameră preliminară

Conform art. 335 alin. (4) C.proc.pen., ordonanța de redeschidere este înaintată, în termen de cel mult 3 zile, judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă să judece cauza. Judecătorul examinează:

• dacă sunt îndeplinite condițiile de formă (competenta organelor, semnătura, respectarea termenului de sesizare etc.);
• dacă sunt îndeplinite condițiile de fond (există elemente noi sau constatări care justifică infirmarea clasării și reluarea urmăririi penale).

ÎCCJ a stabilit, prin Decizia nr. 19/2019, că judecătorul nu reanalizează întreaga anchetă și nu substituie procurorul în aprecierea probelor, ci se limitează la verificarea legalității și temeiniciei actului de redeschidere, fără a crea autoritate de lucru judecat asupra fondului cauzei.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 621/2015, a subliniat că participarea efectivă a procurorului și a persoanei vizate în această procedură este o garanție a dreptului la apărare și a echității procesului.

4.3. Efectele confirmării sau respingerii cererii de redeschidere

Rezultatul procedurii poate fi, în esență, unul dintre următoarele:

• Confirmarea redeschiderii urmăririi penale – dosarul revine la parchet, unde se continuă urmărirea penală (se pot administra noi probe, pot fi audiate persoanele vizate etc.). Actele de urmărire penală efectuate anterior rămân, de regulă, valabile, cu excepția celor lovite de nulitate;
• Respingerea cererii de confirmare – în această ipoteză, redeschiderea nu produce efecte, iar soluția de clasare rămâne în vigoare. ÎCCJ a reținut că hotărârea de respingere a confirmării nu are efecte echivalente cu o soluție definitivă pe fond (nu se poate invoca ne bis in idem), dar împiedică, în principiu, folosirea aceleiași ordonanțe ca temei pentru o nouă cerere de redeschidere.

5. Garanții constituționale și europene: „ne bis in idem” și securitatea raporturilor juridice

5.1. Standardul CEDO privind redeschiderea procedurilor

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat, în mai multe cauze (inclusiv Mihalache c. României, Marea Cameră, 2019), problema rejudecării sau redeschiderii procedurilor penale după ce o persoană a fost deja sancționată sau exonerată pentru aceeași faptă.

Principiile relevante, desprinse din jurisprudență și din Ghidul CEDO privind art. 7 și art. 4 Protocolul nr. 7, sunt, în esență:

• nu este permisă sancționarea de două ori a unei persoane pentru aceeași faptă („ne bis in idem”);
• redeschiderea unei proceduri penale este posibilă doar în condiții strict prevăzute de lege și justificată de motive substanțiale și imperative (de exemplu, descoperirea unor fapte noi, fraude în procedura inițială etc.);
• persoana nu poate fi menținută într-o stare de incertitudine perpetuă cu privire la soarta sa juridică; termenul global trebuie să fie rezonabil;
• redeschiderea nu poate fi folosită pentru a „ocoli” prescripția sau alte garanții procesuale, în defavoarea inculpatului.

5.2. Ce spune CCR despre redeschiderea urmăririi penale

Curtea Constituțională a statuat, în mai multe decizii (inclusiv nr. 621/2015 și nr. 475/2017), că redeschiderea urmăririi penale trebuie să fie supusă controlului unei instanțe independente, tocmai pentru a respecta standardul CEDO privind lipsa de independență a procurorului.

De asemenea, în contextul deciziilor privind prescripția răspunderii penale, CCR a subliniat că persoana nu poate fi lăsată într-o incertitudine nelimitată cu privire la durata procedurilor penale și la riscul de a fi trasă la răspundere, trimițând implicit și la situațiile de redeschidere a urmăririi penale.

Doctrina a remarcat, pe bună dreptate, că absența unui termen general pentru exercitarea, din oficiu, a controlului procurorului ierarhic superior asupra soluțiilor de clasare ridică probleme de previzibilitate și de echilibru între acuzare și apărare, discuție aflată încă în evoluție la nivel legislativ și jurisprudențial.

5.3. Limitele redeschiderii în raport cu prescripția și hotărârile definitive

Important: redeschiderea urmăririi penale după clasare nu permite, în principiu, repunerea în discuție a unei hotărâri penale definitive (de exemplu, o hotărâre de achitare), pentru care Codul prevede alte căi extraordinare (revizuire, contestație în anulare, recurs în casație – în condițiile strict stabilite de lege).

În plus:

• dacă între timp a intervenit prescripția răspunderii penale, redeschiderea nu poate conduce la condamnare pentru fapte prescrise, deși pot exista situații particulare de recalculare a prescripției în lumina deciziilor CCR și a modificărilor legislative;
• redeschiderea nu poate justifica perpetuarea unui dosar penal la nesfârșit; judecătorul de cameră preliminară trebuie să evalueze, inclusiv prin prisma standardelor CEDO, dacă perioada scursă nu este excesivă.

6. Efectele practice ale redeschiderii asupra dosarului și asupra persoanelor implicate

6.1. Ce se întâmplă cu actele de urmărire penală deja efectuate

Redeschiderea urmăririi penale nu anulează automat toate actele efectuate anterior. În principiu:

• actele de urmărire penală rămân valabile, dacă nu sunt lovite de nulități absolute sau relative (de exemplu, nerespectarea competenței organului, lipsa asistenței obligatorii a avocatului etc.);
• procurorul poate dispune administrarea de probe noi (expertize, percheziții, audieri suplimentare) sau reluarea unor audieri, atunci când este necesar;
• dacă între timp au intervenit modificări legislative sau decizii CCR care afectează legalitatea unor mijloace de probă (de exemplu, interceptări obținute în baza unui text declarat neconstituțional), acestea trebuie reevaluate.

6.2. Statutul procesual al persoanei vizate

În funcție de stadiul în care se afla dosarul la momentul clasării, redeschiderea poate avea efecte diferite asupra statutului procesual al persoanei:

• dacă urmărirea penală era in rem (față de faptă), iar dosarul a fost clasat fără identificarea unui suspect, redeschiderea poate conduce la continuarea cercetărilor in rem și, ulterior, la schimbarea calității în suspect/inculpat;
• dacă urmărirea penală era in personam (față de o persoană concretă), redeschiderea presupune, în general, reluarea urmăririi față de aceeași persoană, cu notificarea corespunzătoare a acesteia.

În practică, odată cu redeschiderea:

• persoana vizată trebuie informată cu privire la temeiurile redeschiderii și la calitatea procesuală avută;
• se reiau, de regulă, audierile și alte acte de urmărire privind această persoană;
• aceasta are dreptul să fie asistată de un avocat ales sau numit din oficiu și să formuleze cereri și apărări, inclusiv cu privire la legalitatea redeschiderii.

Un ghid util privind relația cu avocatul penalist și momentele în care este recomandată consultarea acestuia poate fi găsit în articolul: „Cum angajezi un avocat de drept penal (avocat penalist) din București?”.

6.3. Durata urmăririi penale după redeschidere

Codul de procedură penală nu stabilește termene rigide pentru finalizarea urmăririi penale după redeschidere, însă:

• se aplică în continuare standardul „duratei rezonabile” din art. 8 C.proc.pen. și art. 6 CEDO;
• poate fi folosită contestația privind durata procesului penal (art. 488¹ C.proc.pen.), dacă dosarul stagnează nejustificat;
• prescripția răspunderii penale continuă să curgă, cu toate implicațiile rezultate din deciziile CCR și din modificările ulterioare ale Codului penal.

Articolul „Cât durează soluționarea unui dosar penal?” abordează în detaliu aceste aspecte, inclusiv criteriile CEDO privind durata rezonabilă.

7. Exemple orientative de situații în care dosarul se poate „reactiva”

7.1. Noi probe relevante apărute după clasare

Un scenariu frecvent este cel în care, după o clasare pentru lipsă de probe sau pentru „fapta nu există”, apar mijloace de probă noi – de exemplu:

• înregistrări video sau audio care nu erau disponibile la momentul clasării;
• expertize tehnice noi (expertiză informatică, financiar-contabilă, medico-legală) care schimbă radical percepția asupra faptelor;
• declarații noi ale unor martori, dobândite în alt dosar sau prin alte mijloace legale.

În astfel de situații, redeschiderea urmăririi penale se justifică, în principiu, pentru a permite reanalizarea cazului în lumina noilor probe, cu respectarea garanțiilor procedurale. Doctrina penală (de exemplu, comentariile pe articole coordonate de M. Udroiu sau analizate în Revista Pro Lege) subliniază că redeschiderea trebuie să fie un instrument excepțional, nu o modalitate de a compensa o anchetă deficitară fără motive temeinice.

7.2. Erori evidente în soluția de clasare, constatate de procurorul ierarhic superior sau de instanță

Alte situații tipice includ:

• clasare pentru prescripție, deși, în realitate, termenul de prescripție nu era împlinit sau fusese întrerupt legal (de exemplu, prin punerea în mișcare a acțiunii penale);
• clasare pentru lipsa plângerii prealabile, când aceasta exista, dar nu fusese anexată sau fusese interpretată greșit;
• clasare pentru lipsa vinovăției, în baza unei interpretări vădit greșite a legii (de exemplu, confuzie între eroare de fapt și eroare de drept).

Articole și analize publicate în reviste de specialitate (de ex., studii din Revista Pro Lege sau lucrări privind redeschiderea urmăririi penale după plângerea persoanei vătămate) arată că controlul ierarhic al procurorului și controlul judecătorului de cameră preliminară sunt instrumente esențiale pentru corectarea unor astfel de erori.

7.3. Redeschidere după o hotărâre CEDO sau după decizii CCR cu impact asupra dosarului

În cazurile în care CEDO constată că ancheta penală a fost incompletă sau ineficientă (de exemplu, nu au fost audiați martori-cheie, nu s-au efectuat expertize esențiale, s-au comis abuzuri procedurale grave), statul este obligat să asigure un remediu efectiv, care poate include redeschiderea urmăririi penale.

În mod similar, atunci când deciziile CCR declară neconstituționale anumite texte utilizate în dosar (de exemplu, dispoziții privind competența, interceptările sau prescripția), parchetul și instanțele trebuie să reanalizeze efectele asupra cauzelor pendinte sau soluționate, inclusiv prin redeschiderea urmăririi acolo unde este posibil și compatibil cu principiul securității juridice.

8. Recomandări practice pentru persoanele vizate de redeschiderea urmăririi penale

8.1. Pentru suspect / inculpat

Dacă primești o înștiințare privind redeschiderea urmăririi penale sau o citație într-un dosar închis anterior prin clasare, este util să ai în vedere câțiva pași practici:

• solicită ordonanța de redeschidere și, dacă este posibil, hotărârea judecătorului de cameră preliminară de confirmare;
• verifică temeiul și argumentele redeschiderii (noi probe, eroare în clasare, hotărâre CEDO etc.);
• analizează, împreună cu un avocat, dacă nu se încalcă principiul ne bis in idem, regulile privind prescripția sau alte garanții procedurale;
• pregătește-te pentru noi audieri și eventuale acte de urmărire (expertize, percheziții), inclusiv prin organizarea documentelor și a unei cronologii a faptelor.

Costurile unui nou ciclu de urmărire penală pot fi semnificative (onorarii de avocat, expertize, deplasări etc.), aspect explicat pe larg și în articolul: „Care sunt costurile pe care le poate implica un proces penal până la soluționarea definitivă a dosarului penal?”.

8.2. Pentru persoana vătămată

Dacă ești persoană vătămată și apreciezi că o soluție de clasare îți încalcă drepturile, redeschiderea urmăririi penale poate fi, în anumite condiții, un instrument important:

• formulează plângere împotriva soluției de clasare, în termenele și la organele prevăzute de art. 339–341 C.proc.pen.;
• argumentează plângerea pe baza probatoriului omis, a unor erori de apreciere a faptelor sau a unor noi elemente apărute ulterior;
• solicită, dacă este cazul, asistarea de către un avocat, mai ales în cauzele complexe (infracțiuni economice, de corupție, violență gravă etc.).

Este însă important de reținut că redeschiderea nu garantează automat trimiterea în judecată. Ea doar redeschide faza de urmărire penală, în cadrul căreia procurorul trebuie să administreze probele necesare și să adopte o nouă soluție (clasare sau trimitere în judecată), în condițiile legii.

9. Link-uri utile și lecturi suplimentare

• Codul de procedură penală – art. 335 (Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale);
• Decizia CCR nr. 456/2016 – privind clasarea și plângerea împotriva soluțiilor de clasare;
• Decizia ÎCCJ nr. 27/2015 – confirmarea redeschiderii urmăririi penale și rolul judecătorului de cameră preliminară;
• Decizia ÎCCJ nr. 19/2019 – limitele controlului judecătorului asupra redeschiderii urmăririi penale;
• Decizia ÎCCJ nr. 23/2020 (recurs în interesul legii) – despre noțiunea de „procuror ierarhic superior”;
• Articol doctrinar – „Infirmarea ordonanței de clasare în cazul în care CEDO a constatat o încălcare a drepturilor fundamentale” (Revista Pro Lege);
• Mihalache c. României (Marea Cameră, 2019) – hotărâre CEDO privind ne bis in idem;
• „Cât durează soluționarea unui dosar penal?” – ghid practic (maglas.ro);
• „Care sunt costurile pe care le poate implica un proces penal până la soluționarea definitivă a dosarului penal?” (maglas.ro).

10. Întrebări frecvente (FAQ) despre redeschiderea urmăririi penale și reînceperea dosarului după clasare

Se poate redeschide dosarul penal oricând după clasare?

Codul de procedură penală, în forma actuală, nu prevede un termen general în care procurorul ierarhic superior poate dispune redeschiderea, în ipoteza art. 335 alin. (1). Totuși, redeschiderea este limitată de alte reguli: prescripția răspunderii penale, principiul securității juridice și standardul CEDO al „duratei rezonabile”, iar judecătorul de cameră preliminară trebuie să verifice dacă perioada scursă nu este excesivă sau inechitabilă.

Redeschiderea urmăririi penale înseamnă că voi fi automat trimis în judecată?

Nu. Redeschiderea urmăririi penale înseamnă doar că se reiau cercetările. Procurorul trebuie să administreze sau să completeze probatoriul și, la final, poate dispune fie o nouă clasare, fie trimiterea în judecată, în funcție de probele și temeiurile legale existente.

Poate fi redeschis un dosar după o hotărâre definitivă de achitare?

În principiu, nu prin procedura art. 335 C.proc.pen., care vizează soluțiile de netrimitere în judecată (clasare, renunțare la urmărire etc.). O hotărâre definitivă de achitare poate fi repusă în discuție doar prin căile extraordinare de atac (revizuire, contestație în anulare, recurs în casație) în condițiile strict prevăzute de Codul de procedură penală.

Pot ataca ordonanța de redeschidere a urmăririi penale?

Controlul principal asupra ordonanței de redeschidere se realizează prin procedura de confirmare în fața judecătorului de cameră preliminară, sesizat de procuror. În această procedură, persoana vizată are dreptul să își exprime punctul de vedere, să fie asistată de avocat și să invoce, printre altele, neîndeplinirea condițiilor legale sau încălcarea principiului ne bis in idem.

Se poate redeschide dosarul în favoarea persoanei vătămate, dacă aceasta nu a făcut plângere la timp?

Persoana vătămată are un termen de 20 de zile de la comunicarea soluției de clasare pentru a formula plângere la procurorul ierarhic superior (art. 339 C.proc.pen.). Dacă acest termen este depășit, plângerea este, în principiu, tardivă. Totuși, procurorul ierarhic superior poate, din oficiu, să verifice soluția de clasare și să o infirme în condițiile art. 304 și 335 C.proc.pen., dacă apreciază că nu au fost respectate dispozițiile legale.

Ce se întâmplă cu prescripția răspunderii penale în cazul redeschiderii?

Redeschiderea urmăririi penale nu „șterge” termenele de prescripție, ci se înscrie în dinamica lor. Deciziile recente ale CCR privind prescripția (de exemplu, nr. 297/2018 și 358/2022) au produs efecte importante asupra calculului prescripției, inclusiv în cauzele în care s-au dispus clasări și redeschideri. Situația concretă trebuie analizată individual, pe baza datei faptelor, a actelor de întrerupere și a legislației aplicabile în timp.

Este obligatoriu să am avocat în procedura de redeschidere?

Legea nu impune în toate cazurile asistența obligatorie a avocatului în procedura de confirmare a redeschiderii, dar, dat fiind impactul acesteia (posibilitatea de a fi reanchetat și trimis ulterior în judecată), în practică este recomandabil să fii asistat de un avocat cu experiență în drept penal. Articolele de pe maglas.ro dedicate alegerii avocatului (de exemplu, „Cum angajezi un avocat de drept penal (avocat penalist) din București?”) pot oferi repere utile în acest sens.

Poate fi redeschis dosarul în mod repetat?

Codul nu reglementează expres numărul maxim de redeschideri, însă nu se poate abuza de această procedură. Fiecare redeschidere trebuie să aibă un temei concret și să fie confirmată de judecător. De asemenea, principiile securității juridice, ne bis in idem și durata rezonabilă a procesului penal limitează, în practică, posibilitatea unei „reactivări” repetate a aceluiași dosar pentru aceleași fapte și aceeași persoană.