Articolul pornește de la întrebările frecvente „câți ani de închisoare pot face?” și „mai are rost să angajez un avocat?” în dosarele de înșelăciune. Sunt prezentate limitele de pedeapsă, situațiile în care poți primi suspendare, renunțare sau amânare și modurile concrete în care avocatul penalist îți poate structura apărarea.
Categorie: Procedură penală
Articolul explică rolul DNA ca parchet specializat și criteriile de competență stabilite de Legea nr. 78/2000 și reglementările procesual-penale. Sunt prezentate tipurile de infracțiuni și pragurile de valoare care atrag competența DNA, precum și consecințele unei eventuale lipse de competență asupra actelor de urmărire penală.
Articolul împarte parcursul unui dosar civil și penal pe etape (fond, apel, executare) și explică factorii care pot accelera sau întârzia soluționarea. Sunt inventariate principalele costuri – taxe, onorarii, expertize – și sunt oferite recomandări pentru planificarea realistă a bugetului și a așteptărilor.
Articolul abordează percheziția corporală din perspectiva cabinetului de avocatură din București, explicând ce măsuri sunt permise și ce limite legale există pentru polițiști. Sunt prezentate drepturile persoanei percheziționate, obligațiile de întocmire a procesului-verbal și modalitățile prin care poți contesta actele nelegale ale organelor de ordine.
Articolul explică rolul avocatului penal din București în faza de urmărire penală și în fața instanței, precum și limitele sale legale de competență teritorială. Sunt detaliate situațiile în care avocatul te poate reprezenta în fața poliției, parchetelor specializate (DNA, DIICOT, EPPO) și instanțelor din București și din țară.
Articolul împarte cronologic parcursul unui dosar penal, explicând durata tipică a urmăririi penale, a judecății în primă instanță și a apelului, cu referire la temeiurile legale privind termenul rezonabil. Sunt prezentate mecanismele procedurale prin care se poate accelera cauza sau reclama tergiversarea, precum și rolul avocatului în gestionarea realistă a așteptărilor.
Articolul structurează costurile potențiale într-un dosar penal – onorariul avocatului, expertize, deplasări, traduceri – și propune trei scenarii orientative de buget, în funcție de complexitatea cauzei. Sunt oferite sfaturi despre cum să discuți transparent cu avocatul despre bani și cum să eviți surprizele financiare pe parcursul procesului.
Articolul inventariază principalele tipuri de cheltuieli judiciare într-un dosar penal și explică regulile legale privind suportarea și recuperarea lor, în funcție de soluția pronunțată. Sunt oferite exemple concrete de onorarii, expertize și alte costuri, precum și recomandări privind documentarea și solicitarea cheltuielilor de la instanță.
Articolul oferă un ghid pas cu pas pentru persoanele citate la audiere într-un dosar penal, de la înțelegerea calității procesuale până la modul în care răspunzi la întrebări și îți gestionezi emoțiile. Sunt explicate dreptul la tăcere, rolul avocatului în timpul audierii și greșelile frecvente care pot afecta negativ poziția procesuală.
Articolul explică pașii și condițiile legale pentru încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, impactul asupra limitelor de pedeapsă și rolul procurorului și judecătorului. Sunt evidențiate beneficiile unei recunoașteri asumate, dar și riscurile unei decizii pripite, subliniind importanța consultării cu un avocat penalist înainte de a semna acordul.
Articolul explică rolul rechizitoriului ca act de sesizare a instanței penale și ca „hartă” a acuzațiilor și probelor care vor fi analizate în judecată. Sunt detaliate cerințele legale de motivare, riscurile unei redactări defectuoase și modalitățile prin care avocatul poate invoca neregularitățile în camera preliminară sau în căile de atac.
Articolul explică rolul revizuirii ca remediu de ultimă instanță pentru corectarea erorilor judiciare, după epuizarea căilor ordinare de atac. Sunt prezentate cazurile tipice de revizuire (probe noi, hotărâri CEDO, mărturii mincinoase etc.), condițiile procedurale, termenele și efectele admiterii cererii asupra hotărârii penale definitive.
Articolul explică locul contestației în anulare în sistemul căilor extraordinare de atac, condițiile legale de admisibilitate și situațiile în care pot fi anulate hotărâri penale definitive pentru erori grave de procedură sau de drept. Sunt analizate temeiurile prevăzute de Codul de procedură penală, raporturile cu apelul și recursul în casație, termenele și pașii practici pentru formularea unei contestații în anulare eficiente.
Articolul explică drepturile avocatului în faza de urmărire penală (acces la dosar, participare la acte de urmărire, formularea de cereri și plângeri) și procedurile la care acesta poate asista sau participa, de la audieri până la percheziții și măsuri preventive. Sunt prezentate și modalitățile concrete prin care avocatul poate ajuta suspectul sau inculpatul să își exercite dreptul la apărare și să își protejeze interesele procesuale încă din faza de anchetă
Articolul explică trecerea de la simpla calitate de suspect la cea de inculpat și efectele practice ale punerii în mișcare a acțiunii penale, inclusiv riscul de măsuri preventive și trimitere în judecată. Sunt detaliate principalele drepturi ale inculpatului (la tăcere, la avocat, la informare, la probatoriu) și sfaturi privind folosirea lor efectivă în raport cu organele de urmărire penală și instanța.
Articolul descrie criteriile legale pentru luarea arestului preventiv (pericol pentru ordinea publică, riscul de sustragere, influențarea martorilor etc.) și rolul judecătorului de drepturi și libertăți în analizarea propunerii procurorului. Sunt explicate drepturile persoanei reținute sau arestate, termenele de contestare, mecanismele de prelungire și posibilitățile practice de revocare sau înlocuire cu alte măsuri preventive.
Articolul abordează percheziția informatică în contextul dosarelor penale moderne, în care telefoanele, laptopurile și conturile online devin principalele surse de probe digitale. Sunt analizate condițiile de autorizare, limitele accesului la date, procedura de copiere și filtrare a informațiilor, precum și modalitățile de contestare a actelor de urmărire penală care încalcă dreptul la viață privată.
Articolul explică ce este percheziția domiciliară în Codul de procedură penală, când poate fi dispusă pe baza „suspiciunii rezonabile” și ce trebuie să conțină mandatul emis de judecătorul de drepturi și libertăți. Sunt detaliate drepturile persoanei percheziționate, modul de desfășurare a percheziției și principalele situații în care se poate invoca nulitatea sau excluderea probelor obținute nelegal.
Articolul explică exigențele de motivare a hotărârilor penale rezultate din Decizia ÎCCJ nr. 144/2021, în corelație cu Codul de procedură penală și jurisprudența CEDO. Sunt detaliate cerințele privind analiza probelor, încadrarea juridică și căile de atac, precum și consecințele unei motivări deficitare.
Articolul analizează condițiile în care inculpatul-denunțător poate beneficia de protecția martorului și de reducerea pedepsei, în baza Legii 682/2002 și a jurisprudenței recente. Sunt discutate efectele Deciziei ÎCCJ nr. 79/2021, raportul cu soluțiile organelor de urmărire penală și riscurile strategice pentru apărare.
Articolul explică rolul camerei preliminare ca filtru între urmărirea penală și judecata pe fond și ce tipuri de neregularități ale rechizitoriului pot duce la restituirea cauzei la parchet. Sunt prezentate cererile și excepțiile utile apărării, termenele critice și efectele practice asupra probelor și învinuirii.